După ce ani de zile și-a construit o carieră de succes în Silicon Valley, ajunsă la 59 de ani, o femeie a rămas fără loc de muncă, complet debusolată. A luat atunci o decizie extrem de curajoasă și a plecat să lucreze în Antarctica.
Anul trecut, la vârsta de 59 de ani, May Lee a fost concediată din funcția de manager de marketing și comunicare de la HP. În loc să caute un alt job în Silicon Valley, femeia a acceptat un post sezonier în Antarctica, ca tehnician în aprovizionare la Stația McMurdo.
Experiența a fost atât de interesantă încât, la 60 de ani, Lee se pregătește să se întoarcă în Antarctica, de această dată într-un nou rol, cel de inginer de emisie, potrivit Business Insider.
„Am decis să încerc ceva complet nou și să accept, la 59 de ani, un loc de muncă în Antarctica”, povestește ea.
O zi începe la 6:30 dimineața
Programul de lucru la McMurdo este strict. Majoritatea angajaților lucrează de luni până sâmbătă, între 7:30 și 17:30. Pentru Lee, care spune că este o „persoană care preferă să stea trează până târziu”, trezitul matinal nu este deloc ușor.
„Sunt foarte obișnuită cu stilul de viață și obiceiurile din Silicon Valley, unde programul zilei este foarte flexibil. Aici, însă, programul este extrem de riguros și nu există practic nicio marjă de manevră”, spune ea.
Se trezește la 6:30, este gata la 7:00 și trebuie să ajungă la serviciu fix la 7:30. Uneori chiar renunță la micul dejun ca să mai poată dormi câteva minute.
Spune că viața într-un loc atât de izolat are avantajele ei. Unul dintre ele este că traficul nu este niciodată o problemă.
„Nu trebuie să-ți faci griji în privința traficului, pentru că mergi peste tot pe jos”, explică ea.
Zăpada, marfa și inventarul
Munca lui May Lee presupune gestionarea inventarului și a mărfurilor care ajung la stație. Când a sosit la McMurdo, în octombrie, zăpada ajungea în unele locuri până la aproximativ 60 de centimetri.
„A trebuit să dau zăpada la o parte și să fac o cărare până la ușa depozitului meu, astfel încât oamenii să poată intra și să ia ceea ce aveau nevoie”, povestește ea.
În fiecare dimineață, primul pas este să discute cu superiorul ei pentru a stabili prioritățile zilei, după care începe activitatea în depozit.
Angajații vin să solicite diverse produse, iar Lee îi ajută să le găsească. Ea este responsabilă de inventar, verifică mărfurile primite și actualizează permanent baza de date.
„Ridic marfa, o aduc în interior cu motostivuitorul, apoi o înregistrez zilnic în baza de date și verific dacă marfa primită corespunde evidențelor”, povestește ea.
Transportul către McMurdo este puternic influențat de condițiile meteorologice. În octombrie și până la începutul sau mijlocul lui noiembrie, numeroase avioane C-17 transportă oameni și mărfuri către stație.
Pe măsură ce temperaturile cresc, însă, condițiile se schimbă.
„Pe măsură ce vremea se încălzește, gheața devine mai puțin rezistentă, așa că pentru transportul mărfurilor sunt folosite avioane mai mici”, explică Lee.
Schimbarea anotimpului afectează inclusiv meniul angajaților.
Bananele devin o mică comoară
La începutul sezonului, când avioanele C-17 pot transporta cantități mari de alimente proaspete, angajații se bucură de fructe și legume din abundență. La McMurdo, acestea sunt cunoscute sub denumirea de „freshies”.
„Oamenii obișnuiau să facă provizii, de exemplu să strângă banane și să le păstreze în propriile frigidere, încercând să le aibă cât mai mult timp”, spune Lee.
Cantitatea de alimente proaspete scade apoi și chiar și ouăle devin un produs care se raționalizează.
Cu toate acestea, spune ea, mâncarea rămâne „destul de variată și bună”.
Socializare și clubul de noapte
Ziua de muncă se încheie la 17:30. Pentru Lee, următoarea oprire este de multe ori cantina, dar la McMurdo, viața socială este surprinzător de intensă. Accesul limitat la internet îi face pe oameni să petreacă mai mult timp împreună.
„Stăm cu toții împreună în cantină și vorbim despre ziua pe care am avut-o și despre ce se mai întâmplă”, povestește ea.
În fiecare seară se organizează tot felul de activități, iar May s-a oferit să facă voluntariat la bibliotecă și și-a făcut propria emisiune radio. Alți angajați au format trupe muzicale.
Iar Antarctica nu înseamnă doar muncă și activități de zi. La McMurdo există chiar și cluburi de noapte, foarte populare sâmbăta.
„Pentru că este lumină 24 de ore din 24, este perfect pentru ieșit la dans. Poți pleca la ora 2 dimineața și nici măcar nu simți că este noapte”, spune ea.
Duminica este singura zi în care angajații își pot organiza timpul după bunul plac, iar May profită de ea ca să doarmă cât mai mult.
„Nu mă trezesc niciodată înainte de prânz și abia reușesc să ajung la masă”, mărturisește ea.
Cei mai activi aleg să meargă în drumeții sau să alerge. Lee preferă să se pregătească pentru săptămâna următoare și să lucreze la emisiunea ei de la radio.
Experiența de la McMurdo i-a plăcut atât de mult încât May intenționează să revină în Antarctica în acest an, iar de această dată jobul va fi cel de inginer de emisie. „Abia aștept să mă întorc anul acesta”, și-a încheiat May povestea.