Putin îi trimite pe ruși în vacanță în Coreea de Nord. „Paradisul" lui Kim e aproape gol, iar turiștii sunt urmăriți peste tot
Publicat acum 2 ore si 10 minute
Fermierii ucraineni suferă puternic în ultima perioadă din cauza blocadei efective impuse de ruși la Marea Neagră, relatează Reuters. Situația este cu atât mai complicată pentru cererea globală de cereale cu cât Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de grâu, porumb și semințe de floarea soarelui, iar 90% din exporturile acestor culturi trec prin Marea Neagră.
Fermierul ucrainean Serhii Ribalko și-a pierdut două treimi din pământ atunci când Rusia a ocupat o mare parte din sudul Ucrainei la începutul invaziei din 2022. Acum se confruntă cu un alt tip de coșmar, în condițiile în care o recoltă care se anunța bună este pusă în pericol de o campanie de atacuri rusești care a oprit aproape complet exporturile agricole ale Ucrainei prin porturile de la Marea Neagră.
Problema este agravată de faptul că recoltarea grâului în Ucraina se află acum la apogeu. Spațiile de depozitare ale lui Ribalko sunt deja aproape pline, iar recoltarea porumbului urmează să înceapă luna viitoare.
„Nu avem unde să trimitem aceste cereale”, a declarat fermierul în vârstă de 57 de ani. „Este un dezastru total pentru fermieri”.
Anterior, Ribalko vindea către Nibulon, unul dintre marii exportatori ucraineni de cereale, și către unități locale de procesare, însă acum nu mai cumpără nimeni, a spus el.
„Totul pur și simplu s-a oprit. Finanțele sunt blocate. Sursele de venit au secat. Nu mai există exporturi”, a spus Ribalko.
Implicații pentru Ucraina și economia mondială
Agricultura generează aproape 60% din veniturile Ucrainei din exporturi, iar blocada pune o presiune suplimentară asupra economiei fragile a țării.
Ucraina și-a intensificat atacurile asupra navelor rusești din Marea Neagră și Marea Azov, în timp ce fiecare dintre cele două tabere încearcă, în războiul care durează de peste patru ani, să afecteze economia celeilalte.
Cum și Rusia este un important exportator de produse alimentare, escaladarea are implicații majore asupra inflației, într-un context în care valurile record de căldură și războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina împing costurile în sus.
„Ucraina asigură aproximativ 6% din grâul mondial și aproximativ 11% din porumb”, a declarat Denîs Marciuk, adjunct al conducerii principalei asociații a fermierilor ucraineni, UAC.
El a avertizat că unele țări din Africa și Orientul Mijlociu, dependente de importuri și mari cumpărătoare de cereale ucrainene, s-ar putea confrunta cu foamete dacă livrările nu ajung la timp.
Și următoarea recoltă ar putea fi în pericol
Ucraina se așteaptă anul acesta la o recoltă de cereale de aproximativ 60 de milioane de tone, aproape la același nivel ca în 2025.
De această dată, însă, fermierii au puține motive să fie optimiști în privința recoltelor de anul viitor. Fără exporturi, ei nu pot strânge suficienți bani pentru următorul ciclu agricol.
În timp ce prețurile de referință ale cerealelor la bursa din Chicago au atins în iulie cel mai ridicat nivel din ultimul an, pe fondul perturbărilor din Marea Neagră și al temerilor privind penuria la nivel mondial, prețurile interne din Ucraina s-au prăbușit pe măsură ce stocurile locale s-au acumulat.
Potrivit estimărilor analiștilor pentru toate culturile cerealiere, fermierii vor putea obține profit doar din exportul de grâu și nu își vor putea acoperi costurile de producție pentru celelalte cereale.
„Acești bani sunt necesari pentru a continua achiziționarea de combustibil, plata salariilor și pregătirea însămânțărilor de toamnă”, a declarat Marciuk.
Ribalko, care s-a împrumutat masiv pentru a-și reconstrui afacerea după începutul războiului, spune că ferma sa trebuie să obțină aproximativ 20 de milioane de hrivne pe lună în timpul campaniei de recoltare pentru a rambursa creditele, a plăti salariile și a cumpăra combustibil. El a estimat această sumă la aproximativ 447.074 de dolari, adică circa 388.000 de euro. Fără acești bani, lucrările agricole din toamnă sunt în pericol, a spus el.
Perturbări la Marea Neagră
Marea Neagră, ale cărei ape sunt împărțite de Bulgaria, Georgia, România, Turcia, Rusia și Ucraina, este folosită pentru transportul petrolului brut și al produselor rafinate, pe lângă cereale.
Înainte de blocadă, Ucraina exporta pe această rută aproximativ 4-5 milioane de tone de produse agricole pe lună, potrivit datelor ministerului ucrainean al agriculturii.
Livrările țării au fost perturbate și la începutul războiului, când temerile privind o criză alimentară au determinat ONU și Turcia să intermedieze un acord care permitea exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.
Deși Rusia s-a retras din acel acord în 2023, Ucraina și-a creat propriul „coridor al cerealelor” de-a lungul coastei vestice a Mării Negre, prin apele României și Bulgariei, state membre NATO.
Exporturile s-au oprit din nou aproape complet în iulie și la începutul lunii august, după ce Rusia a lansat peste 70 de atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră și 62 de atacuri asupra navelor, potrivit administrației portuare ucrainene.
Datele publicate miercuri au arătat că exporturile de cereale au scăzut cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut în primele două săptămâni din august.
Rusia afirmă că atacurile sale vizează infrastructură militară legitimă, obiective logistice și nave care transportă arme străine.
Rutele alternative de export
Cerealele pot fi păstrate timp de mai mulți ani dacă sunt depozitate și uscate corespunzător, însă deficitul de capacitate de depozitare al Ucrainei ar putea ajunge la 11 milioane de tone, potrivit autorităților de la Kiev. Oficialii le-au cerut partenerilor Ucrainei să ajute la furnizarea unor saci speciali pentru depozitarea temporară direct în ferme.
Aceștia afirmă, de asemenea, că sunt necesare urgent rute alternative de export și că găsirea lor s-ar putea dovedi mult mai dificilă decât în trecut.
La începutul anului 2022, când porturile de la Marea Neagră au fost blocate, exporturile agricole au fost redirecționate pe calea ferată și rutieră prin frontierele vestice ale Ucrainei.
Oleh Nivievskîi, de la Kyiv School of Economics, a declarat că posibilitățile de negociere a unor rute alternative s-au restrâns, în parte din cauza deteriorării relațiilor cu Polonia vecină, ai cărei fermieri s-au opus anterior concurenței reprezentate de cerealele ucrainene mai ieftine.
Un regim comercial mai strict cu Uniunea Europeană, nivelurile scăzute ale Dunării și atacurile rusești asupra infrastructurii feroviare au limitat și mai mult opțiunile Ucrainei.
„Ucraina trebuie să se pregătească pentru posibilitatea ca efectele economice ale blocării porturilor să nu fie mai puțin grave, ba chiar să fie mai grave decât data trecută”, a scris Nivievskîi pe Telegram.
Banca centrală a estimat luna trecută că Ucraina va pierde aproximativ 2,5 miliarde de dolari, adică circa 2,17 miliarde de euro, din veniturile în valută în perioada rămasă din acest an din cauza blocadei.
Fermierii ucraineni riscă pierderi de aproximativ trei miliarde de dolari, adică aproximativ 2,6 miliarde de euro, din cauza costurilor logistice mai ridicate, potrivit estimărilor UAC, în timp ce Marciuk a spus că este prea devreme pentru a evalua riscul falimentelor.
Pierderile suferite de sectorul agricol de la începutul războiului au depășit deja 90 de miliarde de dolari, adică aproximativ 78 de miliarde de euro, din 2022, iar suprafața terenurilor arabile cultivate s-a redus cu aproape un sfert din cauza luptelor active, minării masive, bombardamentelor și lipsei irigațiilor.
Guvernul ucrainean a introdus un pachet de ajutor de urgență pentru fermieri, extinzând programele de credite garantate de stat, relaxând condițiile de împrumut și reducând dobânzile la creditele pentru capital de lucru.
Dar fermierii aflați în prima linie a crizei agricole spun că au nevoie de mai mult ajutor.
„Recolta, comparativ cu cea de anul trecut, inclusiv cea de grâu, este aproape de două ori mai bună”, a declarat Felix Fiodorov, directorul unei ferme din regiunea Harkov. „Dar prețurile sunt la jumătate față de anul trecut”.
În timp ce se lupta să plătească salariile și taxele, Ribalko a fost nevoit să vândă o parte din grâul recoltat timpuriu la un preț redus doar pentru a obține lichidități suficiente pentru câteva zile de motorină. Problema cea mai urgentă este asigurarea, într-un fel sau altul, a recoltei de anul viitor.
„Dacă Ucraina nu își însămânțează culturile acum, dacă nu seamănă rapiță, de care au nevoie polonezii și germanii, dacă nu seamănă grâu, nu însămânțează culturile de toamnă și nu pregătește solul pentru lucrările de primăvară, atunci peste un an vom vedea o adevărată criză alimentară”.