Instrumentul suedez de urmărire a zborurilor, desprins inițial dintr-un portal de comparare a prețurilor biletelor de avion, monitorizează în timp real haosul din transportul aerian provocat de războiul dintre SUA, Israel și Iran, scrie The Guardian.
Mikael Robertsson și Olov Lindberg nu și-au propus inițial să creeze unul dintre cele mai importante sisteme de monitorizare a spațiului aerian global. În încercarea de a atrage mai mulți utilizatori pe portalul lor suedez de comparare a prețurilor biletelor de avion, cei doi antreprenori au adăugat o pagină care arăta traficul aerian.
Acea pagină a devenit Flightradar24, platforma la care oamenii din întreaga lume se uită atunci când pe cer apare haos – și dramă.
„Foarte repede acest instrument de urmărire a zborurilor… a devenit mai popular decât portalul de comparare a prețurilor în sine”, își amintește Robertsson, care a vorbit cu The Guardian din biroul companiei din Stockholm.
În 2010, când erupția vulcanului islandez Eyjafjallajökull a aruncat în atmosferă un nor uriaș de cenușă care a blocat zborurile în toată Europa, milioane de oameni au intrat pe Flightradar24 pentru a urmări în timp real mișcarea – sau absența – avioanelor.
A fost prima dată când platforma a atras un val masiv de utilizatori curioși să urmărească în direct desfășurarea unui eveniment major. Nu avea să fie nici pe departe ultima.
„Poți lua aproape orice eveniment major din aviație care a urmat după aceea”, spune Fredrik Lindahl, directorul executiv al Flightradar24 – de la dispariția zborului Malaysia Airlines MH370 în 2014 până la începutul pandemiei de Covid-19, care a paralizat industria turismului în 2020.
Crizele care afectează milioane de oameni pot provoca creșteri spectaculoase ale audienței platformei, dar uneori și zborul unei singure persoane poate genera același efect. Când opozantul rus Alexei Navalnîi a fost transportat la Berlin pentru tratament după o presupusă otrăvire, în 2020, iar apoi când s-a întors în Rusia în 2021, utilizatorii au urmărit în direct ambele zboruri în număr foarte mare.
În ultimele zile, pe măsură ce războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a golit rapid spațiul aerian din Orientul Mijlociu, provocând haos în transportul aerian și afectând sute de mii de călători, utilizatori din întreaga lume s-au îndreptat din nou spre platformă.
Sâmbătă, după ce SUA și Israelul au lansat lovituri aeriene asupra Iranului, iar Iranul a răspuns cu un val de rachete în Orientul Mijlociu, mai multe state din regiune și-au închis rapid spațiul aerian.
Pe Flightradar24 impactul asupra aviației a devenit imediat vizibil. Cu mari porțiuni din Orientul Mijlociu închise traficului aerian, au apărut două coridoare înguste de zbor, pline de simboluri galbene care reprezintă avioane. Primul trecea la nord de Iran, prin Caucaz, dar sub spațiul aerian închis al Ucrainei, iar al doilea la sud, prin Egipt, Arabia Saudită și Oman.
„La fiecare eveniment major din aviație apare un vârf mare de trafic, iar apoi interesul scade”, spune Lindahl. „Dar traficul rămâne puțin mai mare decât era înainte”.
Totuși, niciun eveniment nu a atras mai multă atenție asupra Flightradar24 decât transportul sicriului reginei Elisabeta a II-a în 2022, când 4,8 milioane de oameni au urmărit zborul scurt dintre Edinburgh și Northolt.
Cum funcționează platforma
Flightradar24 urmărește traficul aerian printr-o rețea de aproximativ 58.000 de receptoare radio, inclusiv o duzină instalate în Antarctica.
Proiectul a început cu doar două astfel de dispozitive, instalate de Robertsson și Lindberg la propriile locuințe, după ce au aflat că spațiul aerian poate fi monitorizat cu aparate cumpărate din Marea Britanie.
„Părea ceva imposibil”, spune Robertsson. „Cum adică să urmărești traficul aerian cu o cutie mică? Probabil că aș clasifica astăzi un astfel de lucru drept o înșelătorie dacă l-aș vedea”.
Fiecare avion are un transmițător care trimite informații despre zbor – indicativul aeronavei, poziția, direcția, viteza și altitudinea – iar aceste date sunt colectate de receptoare.
La începutul lui 2010, până la 40.000 de oameni vizitau zilnic Flightradar24. În aprilie același an, când erupția vulcanului Eyjafjallajökull a generat un nor gigantic de cenușă care a închis peste 300 de aeroporturi și a anulat mai mult de 100.000 de zboruri, interesul pentru spațiul aerian global a explodat.
„Cred că am avut vreo patru milioane de vizitatori în câteva ore”, își amintește Robertsson.
După izbucnirea conflictului din Iran și din regiune, sâmbătă, numărul de vizite pe Flightradar24 a fost de peste două ori mai mare decât în mod normal.
„Sâmbătă a fost un vârf, apoi a scăzut puțin duminică, iar luni a venit un vârf și mai mare”, spune Robertsson. „Acum traficul începe încet, încet să scadă din nou”.
Compania a construit un model de afaceri în jurul acestei audiențe fluctuante, oferind un nivel premium cu mai multe date pentru utilizatorii pasionați. Aproximativ 70% din venituri provin din abonamente, iar platforma vinde și pachete comerciale pentru companii din industrie, pe lângă publicitate.
Platforma depinde însă în mare măsură de pasionații de aviație.
„Încercăm să menținem un produs gratuit foarte puternic, pentru că baza întregului sistem este componenta colaborativă a Flightradar24, cu oameni din toată lumea care găzduiesc receptoarele noastre”, explică Lindahl.
Pentru a menține o hartă fiabilă, adaugă el, „avem nevoie de un produs puternic, la care să aibă acces cât mai mulți oameni. Iar unii dintre ei devin suficient de interesați încât să spună: «Poate ar trebui să găzduiesc și eu unul dintre aceste receptoare»”.
În prezent, Flightradar24 – care a vândut în septembrie 2025 un pachet de 35% din acțiuni către fondul de investiții londonez Sprints Capital – are peste 1,5 milioane de abonați plătitori și atrage, în mod obișnuit, aproximativ 60 de milioane de utilizatori gratuiti pe site în fiecare lună.
„Cu siguranță numărul va fi mai mare în martie”, spune Lindahl.