Kievul oferă expertiză pentru dezvoltarea sistemelor radar și a stațiilor terestre, pe măsură ce trece de la statutul de cumpărător la cel de furnizor de securitate, scrie The Guardian.
Ucraina speră să semneze acorduri importante de apărare cu cel puțin șapte țări NATO până la finalul anului, dezvăluie un oficial de rang înalt. Acesta este un aspect nou al politicii externe de la Kiev, menit să arate că țara poate fi nu doar beneficiar, ci și furnizor de echipamente militare și expertiză.
Kievul a semnat „acorduri pentru drone” cu șase țări în ultimele luni. Trei sunt state din Orientul Mijlociu, care au devenit interesate de sprijinul ucrainean după ce au fost vizate de dronele iraniene Shahed cu rază lungă de acțiune, odată cu declanșarea războiului americano-israelian împotriva Iranului, în primăvară.
Este vorba despre aceleași arme care au lovit necontenit orașele ucrainene în ultimii patru ani. Azerbaidjanul a semnat, de asemenea, un acord cu Kievul, la fel ca și membrii NATO Letonia și Lituania.
„Inițiativa se numește «drone deal», dar acoperă de fapt mult mai mult decât dronele... ceea ce contează și mai mult este experiența și know-how-ul, accesul la toate componentele care alcătuiesc sistemul aici, în Ucraina”, a declarat Davyd Aloian, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Ucrainei, unul dintre coordonatorii acestor acorduri.
Diplomația dronelor a început în timpul războiului declanșat de Trump împotriva Iranului, când Teheranul a atacat aliați americani din regiune.
Majoritatea statelor din Golf s-au dovedit nepregătite în fața amenințării dronelor, deși Iranul folosea, în cea mai mare parte, o versiune mult mai puțin sofisticată a dronei Shahed decât modelele îmbunătățite utilizate de Rusia în Ucraina.
În unele cazuri, s-au folosit rachete Patriot, extrem de costisitoare, pentru a doborî drone Shahed, deși drone-interceptor ieftine ar fi trebuit să facă treaba – dar numai combinate cu cunoștințele și experiența necesare.
„Drona-interceptor este doar o dronă. Asta nu înseamnă că vei putea doborî Shahed-uri cu ea”, a explicat Aloian. „Ai nevoie de drone, dar ai nevoie și de subansamble, senzori, stații terestre și, mai important, de sisteme radar”.
În urma atacurilor, Aloian a povestit că o țară din regiune a cumpărat drone-interceptor de la o companie occidentală care dezvoltase produsul în cooperare cu producători ucraineni. După livrare, Kievul a primit repetate solicitări de asistență privind modul optim de operare a sistemelor.
În final, trei țări din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar – au semnat acorduri cu Ucraina. Kievul le-a oferit acestor țări o evaluare amplă a ceea ce ar fi necesar, la nivel operațional și tactic, pentru ca armele să fie eficiente.
Mike Kofman, analist la Carnegie Endowment for International Peace din Washington, a precizat că tocmai pe această integrare de ansamblu Ucraina poate fi cel mai util partener.
„Pot oferi un întreg ecosistem de produse pentru organizarea apărării antiaeriene sau dezvoltarea unei capacități de lovire cu drone”, a explicat el.
Livrarea propriu-zisă a dronelor nu face încă parte din acord, întrucât industria ucraineană este supusă unor controale stricte și rămâne concentrată pe nevoile de apărare ale țării.
Diplomați și analiști susțin că, într-o anumită măsură, „diplomația dronelor” a fost și o încercare de a-și face noi aliați și de a ține Ucraina pe agenda internațională, într-un moment în care atenția se muta spre Orientul Mijlociu. Dar, fiind cea mai experimentată țară din lume în apărarea împotriva atacurilor cu drone, dar și în utilizarea acestora împotriva Rusiei, Kievul consideră că are multe de oferit.
„Inițial, facem o evaluare printr-un grup de experți și oferim partenerului un raport în care explicăm de ce anume ar avea nevoie”, mai spune Aloian.
Rămâne apoi la latitudinea țărilor partenere să decidă dacă vor să plaseze comenzi pentru produse ucrainene – care pot fi fabricate în funcție de capacitatea disponibilă în viitor – sau să și le procure din altă parte.
Aloian a precizat că atenția se va îndrepta acum spre partenerii NATO, în special cei aflați mai aproape de Rusia sau de Ucraina, care au fost nevoiți să acorde tot mai multă atenție apărării împotriva dronelor.
În Letonia, guvernul a căzut în luna mai, în urma unui scandal politic izbucnit după ce două drone ucrainene cu rază lungă de acțiune, deviate de pe traiectorie din cauza războiului electronic rusesc, au lovit o instalație de depozitare a petrolului.
La scurt timp, Letonia a semnat acordul pentru drone cu Ucraina, iar săptămâna trecută a anunțat că o fabrică mixtă de producție de drone va fi deschisă în curând în estul țării. Lituania, unde sirenele de alarmă aeriană au sunat după un incident similar în care drone ucrainene deviate de pe curs au pătruns în spațiul aerian al țării, a semnat, de asemenea, un acord.
Aloian a spus că mai multe alte țări NATO și-au exprimat deja interesul și că unele acorduri ar putea fi semnate chiar în această săptămână, la summitul liderilor NATO de la Ankara. Obiectivul este să fie semnate acorduri cu cel puțin șapte țări NATO până la finalul anului, a mai spus el.
Mai ambițioase și mai puțin sigure ca reușită sunt eforturile Kievului de a construi un echivalent european al sistemului de rachete Patriot, capabil să apere împotriva rachetelor balistice rusești – punctul cel mai vulnerabil al apărării antiaeriene ucrainene, având în vedere costul ridicat și numărul redus al sistemelor Patriot, produse în SUA. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut din producerea unei astfel de rachete o prioritate de prim rang, iar Aloian a spus că discuțiile dintre partenerii europeni continuă atât la nivel politic, cât și între marile companii de armament.
Indiferent de soarta fiecărei inițiative în parte, un lucru este clar: pe măsură ce Europa realizează că va trebui să își organizeze singură securitatea, cu un sprijin american tot mai redus în viitor, se conturează tot mai puternic ideea că Ucraina trebuie să facă parte din acest tablou.
Alyona Getmanciuk, ambasadoarea Ucrainei la NATO, a declarat că a observat o diferență uriașă în modul în care aliații vorbesc despre Ucraina de când a preluat funcția, vara trecută.
„Când am ajuns la NATO și vorbeam despre potențialul Ucrainei de a fi furnizor de securitate, vedeam adesea o urmă de neîncredere în privirile oamenilor”, a spune ea. „Acum, unii dintre aceiași oameni încep adesea conversațiile spunând chiar ei asta. A devenit la modă să vorbești despre Ucraina în acest fel”.