Concepute inițial pentru gestionarea traficului și combaterea criminalității, cititoarele automate de plăcuțe de înmatriculare din SUA au devenit, cu ajutorul inteligenței artificiale, o infrastructură de urmărire a localizării în masă. Fără o lege federală similară GDPR-ului european, datele colectate circulă fără transparență și sunt deja reutilizate în scopuri care depășesc cu mult mandatul inițial – de la deportări la investigații privind sănătatea reproductivă, scrie Live Science.
Timp de decenii, mașinile au dictat planificarea urbană în Statele Unite.
Puțini ar fi putut prezice că acestea vor ajunge într-o zi să funcționeze și ca noduri de supraveghere.
În mii de orașe din SUA, cititoare automate de plăcuțe de înmatriculare au fost instalate la intersecții importante, pe poduri și la ieșirile de pe autostrăzi.
Aceste sisteme bazate pe camere captează datele plăcuțelor de înmatriculare ale vehiculelor care trec, împreună cu imagini ale vehiculului și marcaje temporale. Mai recent, aceste sisteme utilizează inteligența artificială pentru a crea o bază de date vastă, care poate fi interogată și integrată cu alte depozite de date ale forțelor de ordine.
„Ca cercetător în politici tehnologice și guvernanța datelor, consider că extinderea cititoarelor automate de plăcuțe de înmatriculare este un motiv de profundă îngrijorare. Aceasta are loc în contextul în care autoritățile guvernamentale caută modalități de a viza comunitățile de imigranți și transgender, utilizează deja inteligența artificială pentru a monitoriza protestele și iau în considerare implementarea unor sisteme AI pentru supravegherea în masă”, scrie Jess Reia, pentru Live Science.
Ochi pe drum
Utilizarea camerelor pentru urmărirea plăcuțelor de înmatriculare datează din anii 1970, când Marea Britanie era angrenată într-un conflict de lungă durată cu Armata Republicană Irlandeză.
Met, forța de poliție a Londrei, a dezvoltat un sistem care utiliza camere cu circuit închis pentru a monitoriza și înregistra plăcuțele de înmatriculare ale vehiculelor care intrau și ieșeau de pe drumurile principale.
Sistemul și succesorii săi au fost considerați instrumente utile în combaterea criminalității. În următoarele două decenii, s-au extins în alte orașe din Marea Britanie și din întreaga lume. În 1998, Poliția de Frontieră și Vamă a SUA a implementat această tehnologie. Până în secolul XXI, ea începuse să apară în orașe din toată America.
Există mai multe modalități prin care o jurisdicție poate implementa aceste sisteme, însă autoritățile locale semnează de obicei contracte cu companii private care furnizează echipamentele și serviciile.
Aceste companii atrag adesea autoritățile cu perioade de probă gratuite pentru echipamentele de supraveghere și cu promisiuni de acces gratuit la datele lor, ocolind astfel legile locale de supraveghere.
Inteligența artificială intră în ecuație
Recent, inteligența artificială a fost încorporată în aceste sisteme de camere, sporind semnificativ aria lor de acoperire.
Informațiile despre vehicule sunt stocate de regulă în cloud, creând o rețea masivă de depozite de date. Dacă o cameră colectează informații despre mașina sau camionul unui suspect – să spunem, unul care figurează și în Centrul Național de Informații Criminale – inteligența artificială poate semnala acest lucru și trimite o alertă instantanee forțelor de ordine locale.
De fapt, acesta este un argument de vânzare al Flock Safety, unul dintre cei mai mari furnizori de cititoare automate de plăcuțe de înmatriculare. Compania folosește camere cu infraroșu pentru a captura imagini ale vehiculelor. Inteligența artificială analizează apoi datele pentru a identifica subiecții și a alerta rapid autoritățile locale.
La prima vedere, cititoarele automate de plăcuțe de înmatriculare par o modalitate logică de combatere a criminalității. Mai multe informații despre localizarea suspecților pot ajuta forțele de ordine. Și de ce să îți faci griji din cauza camerelor dacă respecți legea?
Însă există puține studii evaluate de specialiști (peer-reviewed) privind eficacitatea lor. Cele existente găsesc puține dovezi că acestea ar fi dus la reducerea ratelor criminalității violente, deși par utile în rezolvarea unor infracțiuni, precum furturile de mașini.
Mai mult, instalarea și întreținerea sunt costisitoare.
De exemplu, orașul Johnson City din Tennessee a semnat un contract pe 10 ani, de 8 milioane de dolari, cu Flock în 2025. Richmond, Virginia, a plătit companiei peste un milion de dolari între octombrie 2024 și noiembrie 2025 și și-a prelungit recent contractul, în ciuda opoziției unor locuitori.
Publicația The Conversation a contactat Flock pentru un comentariu, dar nu a primit niciun răspuns.
Erodarea libertăților civile la vedere
Tehnologia pare să ilustreze capcanele a ceea ce specialiștii numesc „tehnosoluționism” – convingerea că probleme complexe precum criminalitatea, sărăcia și schimbările climatice pot fi rezolvate prin tehnologie.
„Și mai îngrijorător, din punctul meu de vedere, este faptul că aceste sisteme de camere au creat o infrastructură de urmărire a localizării în masă, conectată prin inteligență artificială”, susține Reia.
SUA nu dispun de o lege federală similară Regulamentului General privind Protecția Datelor al Uniunii Europene, care să limiteze în mod real colectarea, stocarea, vânzarea sau partajarea datelor de localizare și mobilitate.
Ca urmare, datele colectate prin infrastructura de supraveghere din SUA pot circula cu o transparență și o responsabilizare limitate.
Cititoarele de plăcuțe de înmatriculare pot fi accesate sau reutilizate cu ușurință dincolo de scopurile lor inițiale de gestionare a traficului, aplicare a amenzilor sau prindere a fugărilor. Tot ce este nevoie este o schimbare a priorităților de aplicare a legii – sau o nouă definiție a ceea ce constituie infracțiune – pentru ca scopul inițial al acestor camere să se estompeze.
Organizațiile pentru libertăți civile și drepturile digitale trag semnalul de alarmă cu privire la aceste camere de mai bine de un deceniu.
În 2013, Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU) a publicat un raport intitulat „Ești urmărit: Cum sunt folosite cititoarele de plăcuțe de înmatriculare pentru a înregistra deplasările americanilor”. Iar Electronic Frontier Foundation le-a denunțat ca fiind „supraveghere la nivel de stradă”.
Apare o mișcare de opoziție
Promisiunea acestor camere era simplă: mai multe date, mai puțină criminalitate.
Dar ce a urmat a fost mai ambiguu: mai multe date și o extindere semnificativă a puterii asupra publicului.
Fără garanții juridice solide, aceste date pot fi folosite pentru a viza opoziția politică, pentru a facilita politici polițienești discriminatorii sau pentru a inhiba activități protejate constituțional.
Acest lucru s-a întâmplat deja în cadrul eforturilor agresive de deportare ale actualei administrații. Bazele de date ale cititoarelor automate de plăcuțe de înmatriculare au fost partajate cu agențiile federale de imigrație pentru a monitoriza comunitățile de imigranți. Recent, Poliția de Frontieră și Vamă a primit acces la peste 80.000 de camere Flock, care au fost utilizate și pentru supravegherea protestelor.
Apoi există problema sănătății reproductive. După ce Curtea Supremă a anulat decizia Roe versus Wade în 2022, au existat temeri că persoanele care călătoresc între state pentru a face un avort ar putea fi identificate prin bazele de date ale cititoarelor automate de plăcuțe de înmatriculare. În Texas, autoritățile au accesat datele de supraveghere ale Flock ca parte a unei investigații privind avortul în 2025.
Flock a declarat pentru NPR în februarie 2026 că orașele controlează modul în care aceste informații sunt partajate: „Fiecare client Flock are autoritate exclusivă asupra dacă, când și cu cine sunt partajate informațiile”. Compania a precizat că a depus eforturi pentru „a consolida controalele de partajare, supravegherea și capacitățile de audit în cadrul sistemului”. Însă NPR a raportat, de asemenea, că mulți oficiali locali din SUA nu realizau cât de larg erau partajate datele.
Ca reacție, unele state au încercat să reglementeze tehnologia.
Legislatorii din statul Washington deliberează asupra Legii privind Confidențialitatea Șoferilor. Legislația ar interzice agențiilor să utilizeze tehnologia de supraveghere pentru investigații și aplicarea legii în domeniul imigrației și să colecteze date în jurul anumitor unități medicale. Protestele ar fi, de asemenea, protejate de supraveghere.
Între timp, au apărut și inițiative de la bază, precum DeFlock.
Platforma online DeFlock documentează răspândirea rețelelor de cititoare automate de plăcuțe de înmatriculare pentru a ajuta comunitățile să reziste instalării lor. Mișcarea prezintă aceste sisteme nu doar ca tehnologii de trafic, ci și ca elemente esențiale ale unei rețele guvernamentale de colectare a datelor în expansiune – una care necesită o supraveghere democratică mai puternică și consimțământul comunităților.