Viktor Orban a fost huiduit la un miting electoral: “Dictator! Rușii acasă”
Publicat acum 9 minute
Fostul emisar al lui Trump în Ucraina, Keith Kellogg, lansează într-un interviu la Fox News ideea unei alianțe militare cu Japonia și două țări din UE și invocă Articolul 13 din Tratatul Atlanticului de Nord care prevede cum poate o parte să părăsească alianța.
Kellogg a declarat că poate e nevoie de ”un nou NATO, de o nouă structură de apărare”, acuzând că alianța e formată din „lași” și s-a dovedit ineficientă în timpul conflictului cu Iranul.
Într-o apariție miercuri la emisiunea „Hannity”, Kellogg i-a criticat dur pe aliații NATO pentru eșecul lor în implicarea în conflictul din Iran. El a sugerat că Statele Unite ar putea avea de câștigat din alte parteneriate de apărare.
„NATO se dovedește a fi formată din lași. Poate că avem nevoie de un nou NATO, de o nouă structură de apărare”, a spus Kellogg.
El a invocat Articolul 13 din Tratatul Atlanticului de Nord, care prevede că orice parte poate părăsi NATO la un an după ce își notifică oficial retragerea, ca o posibilă cale de ieșire.
Kellogg a avansat apoi ideea unor alianțe alternative: „Ar trebui să redesenăm arhitectura actuală de apărare și, poate, să construim un nou bloc alături de Japonia, Australia și statele europene dispuse să participe activ, precum Germania, tot mai implicată, sau Polonia. Chiar și Ucraina, care s-a dovedit un aliat valoros.”
Fostul adjunct al consilierului pentru securitate națională Victoria Coates a susținut la rândul său îngrijorările lui Kellogg față de organizație, spunând că NATO s-a dovedit a fi „lipsită de implicare”.
„Nu pot gestiona cel mai mare război din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace. Pe propriul lor continent, nu au fost capabili să îl gestioneze. Așa că nu cred că avem cu adevărat nevoie de ei în Orientul Mijlociu. Ar fi fost bine să avem sprijinul lor. Dar ceea ce a demonstrat președintele Trump este ce pot face Statele Unite alături de un aliat cu adevărat motivat, precum Israelul”, a spus ea.
Coates a afirmat că distrugerile provocate armatei Iranului reprezintă un factor puternic de descurajare pentru Rusia și China.
Fostul secretar de stat Mike Pompeo, care a deținut anterior funcții legate de operațiunile NATO, a declarat că starea actuală a alianței este una dureroasă.
„Am fost, timp de decenii, unul dintre cei care au crezut că NATO este un grup foarte important de aliați”, a spus Pompeo.
„Dar să-i vezi atât de neputincioși, incapabili să-și convingă propriile popoare, propriul public intern, că acest lucru contează, să le explice de ce sunt mai în siguranță ca urmare a ceea ce au făcut Statele Unite, împreună cu prietenii noștri din Israel, iar apoi să ne sprijine în această misiune... Cred că va fi nevoie de o regândire fundamentală a modului în care Statele Unite se asigură că știm exact cine sunt aliații noștri și pe ce ne putem baza din partea lor.”
Donald Trump și Marco Rubio au declarat că vor reevalua apartenența SUA la NATO, criticând aliații pentru că nu au sprijinit războiul cu Iranul. Totuși, întrebarea rămâne cât de ușor ar putea face acest lucru. Retragerea formală din tratatul din 1949 care a creat alianța militară – sau modificarea acestuia – ar fi dificilă, scrie WSJ.
În 2023, Congresul a adoptat o lege care prevede că „președintele nu poate suspenda, denunța sau retrage Statele Unite” din tratatul NATO fără aprobarea Senatului cu o majoritate de două treimi sau fără adoptarea unei noi legi de către Congres. Această lege a fost adoptată după ce, în primul mandat al lui Trump, juriști ai Departamentului de Justiție au susținut că președintele are puterea exclusivă de a retrage SUA din tratate.
Cu toate acestea, NATO s-ar putea destrăma de facto, chiar dacă tratatul rămâne în vigoare din punct de vedere juridic. Esența alianței este credibilitatea sa de descurajare: percepția potențialilor adversari că un atac asupra unui stat membru ar declanșa probabil un război cu întreaga alianță, inclusiv cu SUA.
Angajamentul politic de apărare colectivă depășește formularea flexibilă a celebrului Articol 5, care prevede că fiecare stat va ajuta un aliat atacat prin „măsuri pe care le consideră necesare”. Dacă Trump ar decide că folosirea forței militare nu este necesară, tratatul ar putea rămâne valabil formal, dar garanțiile de securitate ale SUA pentru aliații europeni ar deveni, în practică, lipsite de conținut.