Reglementările impredictibile și intervențiile administrative succesive în sectorul energetic riscă să prelungească dezechilibrele existente în sectorul energetic și să afecteze funcționarea normală a pieței, avertizează Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
Ce spun furnizorii de energie despre facturile românilor
Companiile de utilităţi din energie atrag atenția că sectorul de producție este caracterizat de un număr limitat de producători, ceea ce plasează România, din punct de vedere structural, într-o piață a vânzătorilor. Acest dezechilibru se reflectă direct în nivelul prețurilor formate pe piețele angro.
“Este esențial de subliniat că aproximativ 50% din prețul final facturat consumatorilor este reprezentat de prețul mărfii – respectiv costul de achiziție al energiei electrice și al gazelor naturale. Atribuirea creșterilor de preț exclusiv marjei de furnizare denotă o înțelegere limitată a mecanismelor reale de formare a prețurilor, a structurii facturii și a factorilor economici care influențează piața energetică. Promovarea unor astfel de interpretări, chiar și prin proiecte legislative publicate și retrase, generează riscuri majore pentru sector și transmite semnale profund inadecvate către piață”, avertizează ACUE.
Furnizorii de energie spun că rolul statului în piața de energie trebuie să fie acela de arhitect, garant și arbitru al funcționării corecte a pieței, nu de actor discreționar în formarea prețurilor comerciale.
“Modificările legislative trebuie să fie fundamentate pe analize economice riguroase și consultări reale cu actorii din piață, iar politicile publice trebuie să stimuleze investițiile în noi capacități de producție, diversificarea surselor și creșterea lichidității piețelor.
Protecția consumatorilor, în special a celor vulnerabili, trebuie realizată prin politici sociale țintite, transparente și finanțate din bugetul de stat. Transferarea obligațiilor de natură socială către actorii comerciali sau substituirea mecanismelor de piață prin măsuri administrative generalizate distorsionează semnalele de preț și afectează funcționarea corectă a pieței”.
Furnzorii mai spun că timp de patru ani au trebuit să prefinanțeze schemele de plafonare și compensare:
“În România, statul a decis ca furnizorii să prefinanțeze schemele de politică socială prin aplicarea ex-ante a mecanismelor de plafonare și compensare. Timp de patru ani, protecția socială s-a realizat, în fapt, pe seama furnizorilor de energie, care au prefinanțat plafonarea prețurilor finale pentru toți clienții. În prezent, restanțele statului față de furnizori se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei, fără a exista o decizie concretă privind deblocarea procesului de validare și plată”.
“România rămâne un importator net de energie"
Dana Dărăban, directorul executiv al ACUE, a precizat că furnizorii nu creează prețul energiei, ci îl transferă și îl optimizează pentru consumator în limitele pieței, dar numele furnizorului apare pe factura finală.
“Din acest motiv, furnizorii absorb o mare parte din tensiunea publică asociată creșterii prețurilor, deși controlează doar o fracțiune din acestea. Exploatarea confuziei publice prin politici construite pe premise false este nu doar nocivă, ci și iresponsabilă. Toate aceste practici contribuie la dezinformarea gravă a publicului și ignoră realitățile economice ale sectorului energetic. Politicile publice bazate pe premise eronate riscă să distorsioneze piața, în loc să ofere soluții reale și sustenabile pentru obținerea unor prețuri competitive într-o piață angro lichidă.”, a declarat Dana Dărăban .
Pentru ca prețurile să se formeze corect, piața are nevoie, în primul rând, de lichiditate, atât în sectorul gazelor naturale, cât și în cel al energiei electrice.
“România rămâne un importator net de energie, iar experiența trecutului arată că soluția sustenabilă nu este intervenția administrativă, ci corectarea dezechilibrelor structurale prin creșterea capacităților interne și reducerea dependenței de importuri”.
Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI) a atras atenția la rândul său că prelungirea schemei de plafonare a preţului la gaze naturale, aflată în vigoare până la 1 aprilie 2026, a depăşit rolul de protecţie socială şi a devenit un mecanism care generează arbitraje şi avantaje economice pentru aşa-numiţii „băieţi deştepţi”, distorsionând concurenţa şi semnalele reale de preţ din piaţă.
De asemenea, experții au avertizat că facturile la gaze vor fi cu până la 30% mai mari în luna ianuarie 2026, față de aceeași perioadă a anului anterior. Astfel, în apartamentele izolate majorarea la factura de gaze poate oscila între 100 de lei și 200 de lei, în timp ce în locuințele neizolate sau în case, creșterea ar putea fi cuprinsă între 200 de lei și 400 de lei, în luna ianuarie 2026.