De ce barajele mută polii Pământului

Construcția barajelor din întreaga lume, din ultimii aproape 200 de ani, a mutat efectiv polii Pământului. Un nou studiu arată că greutatea uriașă a apei stocate în aceste rezervoare a fost suficientă pentru a face planeta să „se clatine” – un fenomen cunoscut sub numele de „true polar wander”.

Barajele au mutat polii Pământului cu peste un metru

Cercetătorii au descoperit că cele 6.862 de baraje construite începând cu anul 1835 au deplasat poziția polilor geografici cu aproximativ 1,1 metri. Studiul a fost publicat pe 23 mai în revista Geophysical Research Letters și oferă o nouă perspectivă asupra modului în care activitatea umană influențează structura planetei, scrie Live Science. 

Barajele rețin atât de multă apă încât modifică distribuția masei terestre. Crusta Pământului, care „plutește” deasupra mantalei mai vâscoase, se poate deplasa sub greutatea acestei mase suplimentare. Această deplasare influențează și poziția polilor geografici, în raport cu axa de rotație a planetei.

„Orice mișcare de masă pe suprafața sau în interiorul Pământului schimbă orientarea axei de rotație față de crustă”, explică autorii studiului.

Două faze distincte ale deplasării polilor

Cercetătorii au identificat două perioade importante:

• 1835–1954: construcția intensă de baraje în America de Nord și Europa a deplasat Polul Nord cu 20 cm spre meridianul 103 est (prin Rusia, Mongolia și China).

• 1954–2011: valul de baraje din Asia și Africa de Est a produs o deplasare de 57 cm spre meridianul 117 vest, ce traversează vestul Americii de Nord și Pacificul de Sud.

Traiectoria deplasării nu a fost liniară, ci oscilantă – din acest motiv, totalul de 77 cm nu reprezintă o simplă sumă a celor două direcții, ci o distanță netă de 1,1 metri.

Impactul asupra nivelului mării

Barajele nu doar că mută polii, ci influențează semnificativ nivelul global al mării. Apa care ar fi ajuns în oceane este reținută în lacurile de acumulare, ceea ce reduce temporar creșterea nivelului marin. Se estimează că volumul total de apă din aceste baraje ar putea umple de două ori Marele Canion și a dus la o scădere de 23 mm a nivelului global al mării.

„Nu vom intra într-o nouă eră glaciară doar pentru că polul s-a mutat cu un metru, dar efectele asupra nivelului mării sunt reale și semnificative”, a declarat Natasha Valencic, autoarea principală a studiului și cercetătoare la Universitatea Harvard.

Potrivit acesteia, până la un sfert din creșterea nivelului mării în secolul XX a fost compensată de apa stocată în baraje. Acest aspect trebuie luat în calcul în proiecțiile climatice viitoare.

Alte activități umane care mută polii

Studiul completează cercetări anterioare care au arătat că topirea ghețarilor din cauza schimbărilor climatice ar putea deplasa polii cu până la 27 metri până la finalul secolului.

Mai mult decât atât, extragerea apelor subterane între 1993 și 2010 a provocat o deplasare a polilor de 80 cm.