În apele din largul Singaporelui, o epavă cu un transport masiv de porțelan albastru-și-alb, oferă noi perspective asupra renumitei arte chinezești produse în perioada tumultuoasă a Imperiului Mongol, transmite CNN. Nava, veche de aproximativ 650 de ani, care probabil naviga din China spre Temasek — o așezare istorică situată pe locul actualului Singapore — conținea o cantitate record de porțelan din Dinastia Yuan, potrivit studiului care a detaliat descoperirea.
Lui Michael Flecker, arheologul marin care a condus investigația, și echipei sale le-au trebuit patru ani pentru a cerceta situl epavei din secolul al XIV-lea și a recupera rămășițele încărcăturii navei.
Cercetătorii au găsit aproximativ 3,5 tone metrice de cioburi ceramice, dintre care circa 136 de kilograme erau porțelan Yuan — acea ceramică distinctivă albastru-și-alb, cu modele intricate — precum și mai multe piese intacte sau aproape intacte.
› Vezi galeria foto ‹
„Eram uneori târâți pe fundul mării”
Deși locul epavei era în ape puțin adânci, cercetătorii s-au confruntat cu „curenți puternici și o vizibilitate șocant de redusă”, ceea ce însemna că puteau face scufundări doar aproximativ o dată la patru săptămâni, a declarat Flecker pentru CNN.
„Chiar și atunci, eram uneori târâți pe fundul mării sau ne croiam drum înapoi pe bâjbâite către frânghia de coborâre în întuneric”, a adăugat Flecker, arheolog senior la Heritage SG, o filială a Consiliului Național al Patrimoniului din Singapore.
În astfel de condiții, nava în sine s-a dezintegrat în mare parte, deși Flecker bănuiește că era probabil o jungă chinezească, un tip de navă cu pânze folosită pe scară largă în Evul Mediu timpuriu.
Puține artefacte au supraviețuit acestor condiții, iar aproape tot porțelanul recuperat de la fața locului consta în cioburi. Totuși, suficiente obiecte intacte s-au păstrat pentru a permite identificarea motivelor caracteristice.
Una dintre piese prezintă un dragon cu patru gheare; alta înfățișează un phoenix înconjurat de o bandă de crizanteme.
Cum s-a aflat „vârsta” epavei
Recurența unui design deosebit de popular — rațe mandarine într-un iaz cu lotuși — i-a permis chiar lui Flecker să dateze epava.
Acest design era motivul emblematic al împăratului Wenzong, care l-a restricționat pentru uz personal în timpul domniei sale dintre 1328 și 1332, potrivit studiului. Restricțiile au încetat probabil după ce a fost detronat, ceea ce înseamnă că atelierele comerciale au produs mult mai multe obiecte ceramice cu acest motiv, o mare parte fiind exportată, a spus Flecker.
Atelierele imperiale au fost probabil închise aproximativ 20 de ani mai târziu, în urma invaziei Turbanelor Roșii, o mișcare de rebeliune țărănească, restrângând astfel perioada în care această navă ar fi putut să se scufunde.
Chiar dacă unele ateliere ar fi continuat producția, Dinastia Yuan a căzut în 1368, iar primul împărat Ming a interzis comerțul comercial în jurul anului 1371, astfel încât chiar și estimările conservatoare plasează data epavei între sfârșitul anilor 1320 și 1371, potrivit studiului.
Material „miraculos”
În perioada în care porțelanul Yuan era produs, acesta a devenit extrem de dorit de elitele din întreaga Eurasie, a spus Shane McCausland, profesor de istoria artei la SOAS University of London (fosta School of Oriental and African Studies), care nu a participat la studiu.
„Este veselă, nu este prețuită în același mod ca aurul, pictura, caligrafia sau marile realizări arhitecturale”, a declarat el pentru CNN. „Și totuși, are legătură cu translucența sa, cu duritatea incredibilă — este un material aproape miraculos.
„Există chiar și credința că are proprietăți magice: dacă pui otravă pe el, s-ar crăpa…ceea ce explică parțial de ce conducătorii paranoici ar fi dorit să aibă puțin porțelan albastru-și-alb”, a adăugat el.
Porțelanul evidențiază, de asemenea, natura rețelelor comerciale existente la acea vreme — era realizat de meșteșugari chinezi, folosind cobalt provenit din Persia, actualul Iran, înainte de a fi exportat de-a lungul rutelor terestre și maritime ale Drumului Mătăsii, dominate de mongoli, a spus McCausland.
„Acest albastru-și-alb a fost o inovație a perioadei Yuan”
Pentru el, porțelanul Yuan a reprezentat un progres cultural și tehnologic major în arta chineză sub dominația mongolă, contracarând percepțiile ortodoxe de lungă durată despre această dinastie imperială.
„Imediat ce mongolii s-au retras din China în 1368, cunoașterea faptului că acest albastru-și-alb a fost o inovație a perioadei Yuan s-a pierdut”, a spus el.
Până târziu, în anii 1930, cercetătorii identificau greșit porțelanul ca fiind produs de alte dinastii. „Cu alte cuvinte, ce ar fi putut avea mongolii de-a face cu asta? Ei au distrus, au violat, au jefuit”, a spus el.
Acest transport specific a plecat probabil din Quanzhou, un port de pe coasta estică a Chinei, aflat aproape de centrele creative din provinciile Fujian, Zhejiang și Jiangxi, având ca destinație Temasek, potrivit lui Flecker.
Deși istoricii știau deja că Temasek era un port important fără taxe vamale în secolul al XIV-lea, această epavă „sugerează amploarea consumului local” și „demonstrează bogăția” așezării, a spus Flecker.
Studiul a fost publicat în iunie 2025 în Journal of International Ceramic Studies.