Arheologii au făcut o descoperire șocantă într-un cimitir antic din Peru. Într-un mormânt vechi de 1.600 de ani, în care se aflau rămășițele a doi copii, arheologii au găsit craniul unui bebeluș cu ochi de ciclop, relatează Agerpres. Descoperirea aduce noi informaţii despre o tulburare genetică rară numită „ciclopie”, în cadrul unei populaţii antice, potrivit studiului publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS).
Ciclopia este o tulburare gravă de dezvoltare, cauzată de faptul că, în perioada intrauterină, creierul nu se divide corect în două emisfere. Majoritatea bebelușilor afectaţi mor înainte de naştere sau la scurt timp după aceasta.
Această afecţiune genetică este atât de rară, încât descoperirea unor dovezi fizice ale existenţei sale, chiar şi în epoca modernă, este extrem de dificilă.
Bebeluș cu ciclopie
Cercetătorii au găsit dovezi care indică faptul că un copil din cultura „Nasca de Mijloc”, în sudul statului Peru, a suferit de ciclopie. În timpul săpăturilor efectuate într-un cimitir antic din Jauranga, în sudul ţării, arheologii au descoperit scheletele bine conservate a doi sugari, îngropaţi împreună într-un vas de ceramică.
Unul dintre aceştia nu prezenta anomalii scheletice, în timp ce celălalt avea un craniu neobişnuit de mic, cu o singură orbită în centrul frunţii, precum şi alte trăsături faciale care indicau o afecţiune gravă de dezvoltare.
De exemplu, acestui al doilea sugar îi lipseau oasele nazale şi nările, maxilarul nu se divizase în două jumătăţi, iar nervii optici păreau a fi fuzionaţi.
Analiza ADN a dezvăluit că ambii sugari erau de sex feminin şi că cel care suferea de ciclopie purta o copie suplimentară a cromozomului 13 - o afecţiune cunoscută sub numele de trisomia 13. În mod normal, oamenii au 23 de perechi de cromozomi în fiecare celulă, iar prezenţa unui cromozom suplimentar poate duce la anomalii de dezvoltare.
Trisomia cromozomului 13 poate cauza sindromul Patau, caracterizat prin anomalii grave ale creierului şi ale sistemului nervos, malformaţii faciale (precum ciclopia), defecte cardiace, precum şi prezenţa unor degete suplimentare la mâini sau la picioare.
Aceste descoperiri recente confirmă faptul că această anomalie cromozomială era prezentă în rândul populaţiilor antice din America de Sud.
Analiza ADN a mai arătat că sugarii nu erau înrudiţi pe linie maternă. Aceştia au fost înmormântaţi în cimitirul din cultura „Nasca de Mijloc” într-un interval cuprins între anii 325 şi 440 d.Hr.
Oasele lor s-au păstrat în poziţiile anatomice naturale, fără a fi dispersate, ceea ce indică faptul că ambii au fost înhumaţi respectând aceleaşi practici funerare. „Cei doi indivizi, care nu erau înrudiţi pe linie maternă, au fost înhumaţi împreună într-un vas ceramic - un ritual funerar bine documentat în cazul copiilor din cultura Nasca”, se arată în studiul publicat în PNAS.
După deces, aceştia au fost aşezaţi în vase ceramice, o practică întâlnită într-un sfert din totalul mormintelor de copii documentate în regiune.
„Acest lucru sugerează că tradiţiile funerare consacrate pentru copii au fost respectate indiferent de condiţia individului, însă nu dezvăluie dacă diferenţele fizice au influenţat identitatea socială, modul în care aceştia erau trataţi sau îngrijiţi în timpul vieţii”, concluzionează studiul.