Detalii neștiute despre Catedrala Mântuirii. Cum au reușit constructorii sa ridice crucea și să facă clădirea imună la cutremure

Catedrala Națională este monumentală și din punctul de vedere al evenimentelor unice din istoria construirii ei, însă nu este atât de mare precum se crede, afirmă părintele Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române, care a mărturisit că a simțit permanent, pe parcursul executării lucrărilor, "mâna lui Dumnezeu, care își construiește casa", relatează Agerpres. El a oferit o serie de detali neștiute despre provocările construcției unui asemenea proiect, inclusiv despre cum inginerii s-au asigurat că clădirea va rezista la cutremur.

Marți, după montarea crucii de 7 tone pe turla mare a Catedralei Naționale, preotul a oferit o serie de detalii despre lucrările care se execută la acest edificiu.

"Montarea crucii de pe turla mare, de șapte metri și tot atâtea tone, s-a făcut acum din motive de organizare a fluxului tehnologic-ingineresc în tot șantierul, mai ales la lucrările peste cota plus 45, care este cota navei Catedralei. (...) Macaraua turn pe care am avut-o până zilele trecute nu permitea montarea crucii, pentru că, în rotire, s-ar fi lovit de ea. Zilele trecute, conform graficelor, cu macaraua șenilată de 650 de tone am demontat fosta macara turn, folosită până acum, și am ridicat și montat pe poziție crucea de pe turla mare" a explicat coordonatorul echipei de lucru de pe șantierul Catedralei Naționale.

Clericul a precizat că toate crucile de pe turlele Catedralei Naționale au fost fabricate în Germania și că cele 27 de uși mari din bronz ale Catedralei au fost făcute de aceeași firmă. 

Sfințirea Catedralei, programată pentru octombrie, după recepție și obținerea avizului de la ISU

Pentru cei care sunt implicați în ridicarea Catedralei, montarea crucii pe turla Pantocrator reprezintă, în primul rând, o bucurie, pentru așezarea 'Sfintei Cruci la locul ei, în locul cel mai înalt al bisericii, așa cum trebuie'.

"În al doilea rând, marchează sfârșitul, într-o foarte mare măsură, al lucrărilor la înălțime, care sunt mai dificile de executat decât cele la sol. Ziua de astăzi (n.r. - marți) inaugurează o etapă a altor lucrări pe care le avem de făcut până în octombrie, când este programată ziua sfințirii Catedralei Naționale. Aceste multe alte lucrări pe care le mai avem de făcut (...) sunt executate de mulți antreprenori, de multe firme de construcții, pe care noi, echipa de coordonare a Patriarhiei Române de aici din șantier, eu și cu colegii mei ingineri, am încercat să le coordonăm. Chiar dacă poate nu se cunosc între ele, trebuie să lucreze într-o armonizare tehnologică deplină, fiindcă dacă graficul lucrărilor nu este respectat, dacă unul întârzie, îi încurcă pe toți", a arătat preotul.

Părintele Nicolae Crîngașu a dezvăluit că în interiorul Catedralei mai sunt de realizat lucrări de instalații, până la cele mai înalte cote, dar și lucrări de tencuire și apoi pictura.

"Lucrările de instalație sunt extrem de grele și sperăm să le aducem la bun sfârșit, până înainte de sfințire, când trebuie să facem recepția cu autoritățile, ca să putem să avem și avizul ISU pentru funcționare ca lăcaș de cult. Oamenii să intre în Catedrală, ca în orice biserică", a explicat acesta.

Peste 6.200 de metri pătrați de picturi

Despre pictură, preotul a afirmat că mai trebuie realizat "un volum imens de lucrări'"

"Trebuie să facem în 18 luni o suprafață pictată pe care am făcut-o în 60 de luni. În cinci ani am făcut 6.400 de metri pătrați de pictură. Iar acum, într-un an jumătate, din ianuarie 2024 până în vara asta, trebuie să facem 6.200. Și chiar mai mult decât atât, cred, pentru că o să depășim. Lucrările de pictură, pe lângă faptul că sunt foarte frumoase și foarte speciale și rezistente în timp - că mii de ani ține mozaicul - pe lângă asta, ele sunt într-un volum incredibil de mare. Aproape că nu îți vine să crezi că echipa asta de pictori trebuie să picteze 360 de metri pătrați în fiecare lună, cel puțin, ca să poată să fie făcută pictura în toată zona Naosului până la momentul sfințirii", a spus Nicolae Crîngașu.

Vor fi însă lucrări de finalizat și după sfințirea Catedralei.

"În adâncime n-am mai putut să facem acum decât lucrările care sunt necesare pentru funcționarea celor de la cota zero. De exemplu, dacă avem o tubulatură care e necesară la cota zero, dar trece și prin cotele inferioare, a trebuit să o facem. Dar în rest nimic altceva, pentru că nu ne permitea nici bugetul și nici timpul. Ele vor rămâne după sfințire, să vedem când putem să finalizăm și cotele inferioare. Deocamdată, doar de cota zero ne-am ocupat. Pe lângă aceste instalații, mai avem în interior și tencuieli de făcut și pardoseli și placarea pereților până la o anumită cotă, cam la 2,30 m de la pardoseală, încălzirea în pardoseală, de asemenea" a mai explicat preotul.

Soluția găsită pentru rezistența la cutremur

"Încă de la început, de când am săpat groapa pentru radierul general, am avut o groapă foarte mare de excavat, de aproape 20 de metri înălțime, și sprijinirea pereților ei, de exemplu, cu pereți mulați, a reprezentat o mare provocare la vremea aceea. Asta pentru că aveam patru rânduri de ancore, am redus un rând de ancore, că din calcule se părea că se poate așa, am făcut-o, cu toate că exista riscul să cedeze, să se încline peretele mulat, și, cu ajutorul Domnului, a mers totul foarte bine. Apoi la radierul general am avut surpriza să constatăm că el stă într-o pânză de apă freatică, la vreo 60 de centimetri, și a trebuit să luăm măsuri drastice împotriva pătrunderii apei în construcție. Am făcut și atunci acest lucru. Ulterior, am avut o altă mare provocare legată de construcția navei Catedralei, care are 120 de metri. La această lungime trebuie neapărat să aibă rosturi de tasare, din loc în loc, care-ți taie clădirea total, de sus până jos, ca să lucreze separat la cutremur. Or, noi nu puteam să facem acest lucru", a povestit preotul pentru Agerpres.

El a explicat că, la cutremur, 'dacă nu e divizat în mai multe componente, un mastodont se autodistruge cu mișcările tectonice'.

"De exemplu, Casa Poporului, Parlamentul actual, îmi spunea, Dumnezeu s-o ierte, doamna Anca Petrescu, autoarea proiectului, că e compus din 25 de corpuri total distincte între ele, pe care noi nu le vedem. Vedem că e o casă, dar ele la cutremur lucrează așa. La noi, aici, imaginați-vă că provocarea pentru inginerii proiectanți a fost foarte mare, pentru că nu puteam să facem rosturi de tasare, să împărțim biserica în trei, tăiată de sus până jos. Avem picturi, e o sală lungă. S-a găsit o soluție, dar cu foarte multă frământare. De asemenea, din calculele inginerești, rezultă că o clădire înaltă, dacă e bine proiectată și bine făcută, ar trebui ca, la un cutremur de 9 grade Richter, să balanseze 120 de centimetri și să revină pe poziție, fără să se distrugă clădirea. Imaginați-vă, Catedrala noastră, care are 125 de metri deasupra terenului, din calcule rezultă că ar trebui ca, la un cutremur, Doamne ferește, de 9 grade Richter, tangajul acesta să fie doar de 30 de centimetri, în loc de 120, ceea ce e o stabilitate extraordinară", a precizat părintele Crîngașu.

Clopotul de 25,2 tone, fabricat de o firmă de tradiție din Austria

"A fost făcut la firma Grassmayr din Austria, care de 500 de ani face clopote, cu mare precizie, cu mare artă. Această firmă, de o vreme, prin colaborarea cu două universități de metale, una din Austria și una din Germania, face clopotele pe note muzicale. (...) După ce îl toarnă, întotdeauna nu iese pe nota respectivă. Adică, în loc de La, poate să iasă Sol, de exemplu, sau să iasă Si. Ca urmare, ei spun că acordă clopotul, cum își acordă un instrumentist instrumentul. Îl alezează și iar îl trag, și zic: 'A... mai trebuie!'. Iar îl măsoară, până când îl aduc la nota pe care a cerut-o clientul. Imaginați-vă că, la noi, clopotul acesta mare, de 25.196 de kilograme, ne-au spus cei de la Grassmayr că este prima dată în istoria firmei când a ieșit direct pe nota Do din gama zero. Fără nicio acordare, fără niciun alezaj, fără nimic. Deci, din calculul acela, asta nu este nici precizie inginerească, nici o întâmplare. E mâna lui Dumnezeu, după umila mea părere. Acest clopot există acolo. Și, repet, ne-au spus că n-au mai avut un asemenea caz. Ei se așteptau ca, după ce l-au turnat, să-l scoată, să-l bată și să vadă ce sunete au ieșit și apoi să-l acordeze. Și n-a fost nevoie deloc", a spus preotul.

El a mărturisit că a simțit permanent, pe parcursul executării lucrărilor la Catedrala Națională, 'mâna lui Dumnezeu, care își construiește casa'.

"V-am spus doar câteva dintre întâmplările speciale. V-aș mai spune în final, la capitolul acesta, că mâna lui Dumnezeu, care își construiește casa, am simțit-o eu personal, ca preot, și sunt convins că și colegii mei ingineri, de mii de ori în șantierul acesta, adică situații limită, legate de organizare, de ceva. De exemplu, furnizorul de tablă are probleme. Nu mai are, i-a luat fabrica sau, mă rog, imaginez ceva. Nu mai poate să-ți furnizeze și nouă ne plouă în biserică, și trebuia să găsim o soluție rapidă, care părea imposibilă. Insistând și făcând, cu ajutorul bunului Dumnezeu, am depășit momente din astea incredibile, care nu țin de performanța inginerească, ci de lucrul propriu-zis în șantier", a arătat clericul.

"Nu ne-au murit oameni aici"

Pe șantierul Catedralei, s-au respectat normele de protecția muncii.

"Nu ne-au murit oameni aici. Iarăși, i-am mulțumit lui Dumnezeu. Am fost foarte riguroși cu respectarea normelor de protecție a muncii. Tuturor le-am cerut să fie întotdeauna la zi, cu cască, vestă, bocanci, cu tot ce trebuie în șantier. Muncitorilor, mai ales, că ei mai încearcă câteodată vara, când e cald, să se dezbrace. Mereu le-am spus: vă rog să respectați în totul, la sânge, că altfel nu vă mai primim în șantier. Și, slavă Domnului, că nu s-a întâmplat, cum se întâmplă pe alte șantiere mari, să moară, să cadă de pe schelă. Să mulțumim Domnului din toată inima că și asta, după părerea mea, este o dovadă clară de prezența Lui aici, care ne-a ajutat să n-avem pe conștiință moartea unor oameni. Nu era vina noastră, dar nu puteai să nu te gândești vreodată că a căzut de pe schela bisericii pe care o construim noi", a relatat Crîngașu.

Și turla mare i se pare "o minune" părintelui Crîngașu.

"Este mare, e înaltă, în raport cu corpul Catedralei, cu celelalte turle, văzută de la sol... Și volumul ei, diametrul ei, tot ceea ce înseamnă, ce exprimă ea ca mesaj arhitectural mi se pare copleșitor de frumos. Și știu că e dificil să reușești să potrivești în așa fel volumele, raportul dintre înălțime și volum, sau amprenta la sol, ca să fie totul foarte frumos. Aici mi se pare că este extraordinar de reușit acest raport dintre turla mare și restul edificiului și tot ce înseamnă ansamblul acesta", a punctat el.

Contestatar "dușmănos" devenit fan Catedrală

El a relatat cazul unui contestatar "dușmănos" al ridicării Catedralei, care, după ce a vizitat-o, în 2018, a devenit "un susținător" al ei.

"Stând aici, zi și noapte, de atâția ani de zile, am văzut multe cazuri, fără să dau nume, de oameni care au contestat-o dușmănos: 'uite ce urâtă e!' Și, când au venit să o vadă, și-au schimbat opinia. Și-au zis: 'chiar trebuia!'. Am avut, incredibil, vă spun, un caz în care cineva care ura biserica aceasta de-adevăratelea. Când mergeam la Primăria Generală pentru diverse aprobări și mă vedea pe-acolo, îmbrăcat preot, îmi dădea manifeste împotriva Catedralei Mântuirii Neamului chiar mie. Acel om, acea persoană, am auzit, de la martori, nu l-am văzut eu, dar mi-au spus mai mulți oameni că a stat, în anul 2018, cinci ore, în frig, la rând, să intre și el în Altarul Catedralei. Și după aceea a devenit un susținător al ei. Deci, cine e împotrivă e clar că nu are suficientă informație, experiență personală, ce este cu această minune a lui Dumnezeu, care e Catedrala Națională'', a mai spus acesta.

Clericul consideră că noul lăcaș nu este atât de mare, pe cât se crede.

"Nu umplem România de catedrale. N-am avut niciuna. Unii spun de ce trebuia așa mare. O să vedeți ce mică e. Ce mică e când o să fie plină de oameni și nu o să aibă loc. De aceea am făcut platforma din față. Pentru că e clar că, având în vedere câți oameni vin numai la Sfântul Dimitrie, acum, toamna, în București, ați văzut, stau pe străzi, pe trotuar, pe la fântânile din fața magazinului Unirea, pentru că nu au loc în biserică. Deci, e mică, nu e mare, față de cât de credincioși sunt românii și cât de practicanți sunt în ceea ce privește credința lor strămoșească, ortodoxă", a încheiat părintele Nicolae Crîngașu.

Catedrala Națională va fi sfințită duminică, 26 octombrie, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. În 2025, se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală și 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.