Echinocțiul de toamnă din 2025 are loc pe 22 septembrie, la ora 21:19 (n.r. ora României), marcând începutul toamnei în emisfera nordică și al primăverii în emisfera sudică. Acest fenomen astronomic apare de două ori pe an, în martie și septembrie, când durata zilei este aproape egală cu cea a nopții peste tot pe glob, datorită poziției axei Pământului față de Soare.
Cuvântul „echinocțiu” provine din latină, însemnând „noapte egală”. Totuși, ziua este ușor mai lungă decât noaptea în acele zile, deoarece lumina soarelui ajunge pe Pământ chiar și după ce soarele a coborât sub linia orizontului, din cauza refracției atmosferice și a formei discoidale a soarelui.
Pământul este înclinat la aproximativ 23,5 grade, ceea ce determină variații sezoniere. În timpul echinocțiilor, axa Pământului este aliniată astfel încât soarele se află exact deasupra ecuatorului, iar linia care separă ziua de noapte trece prin ambii poli.
Echinocțiile nu se petrec mereu în aceeași zi calendaristică din cauza faptului că un an solar are aproximativ 365,25 zile. Astfel, în anii următori, echinocțiul de toamnă poate varia între 22 și 23 septembrie.
De-a lungul istoriei, echinocțiile au avut o importanță culturală și religioasă în multe civilizații. În Japonia, sunt considerate sărbători publice dedicate comemorării celor dragi, iar monumente antice precum Angkor Wat în Cambodgia sau templul mayaș Kukulcan din Chichén Itzá au fost construite pentru a marca aceste momente astronomice importante.
Astfel, echinocțiul de toamnă din 2025 este un eveniment global, care simbolizează trecerea într-un nou anotimp și echilibrul temporar dintre lumină și întuneric, cu un impact semnificativ atât în știință, cât și în cultură.
Ce echinocții mai urmează și în ce zile pică
Aceste date pot varia ușor în funcție de fusul orar, dar sunt valabile pentru ora universală (UTC) sau aprox. ora locală în România cu ajustări de +2h sau +3h (în funcție de ora de vară).