El Nino din acest an este deja intens și încă nu s-a oprit din creștere. Oamenii de știință se așteaptă ca, până în decembrie, să devină cel mai puternic din cel puțin 80 de ani de măsurători precise. Acesta este un fenomen care va modifica vremea pe întreaga planetă, ar putea împinge încă 49 de milioane de oameni în foamete și va ridica temporar temperaturile globale, deja în urcare din cauza schimbărilor climatice, scrie The New York Times.
El Nino din acest an este deja intens și încă nu s-a oprit din creștere. Oamenii de știință se așteaptă ca, până în decembrie – momentul în care fenomenele El Nino ating de obicei intensitatea maximă – acesta să devină cel mai puternic din cel puțin 80 de ani de măsurători precise. Poate chiar cel mai puternic din ultimele secole.
Fenomenul va modifica tiparele meteorologice de pe întreaga planetă și ar putea împinge încă 49 de milioane de oameni în foamete, potrivit unei estimări a Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite. Totodată, va crește temporar temperaturile globale, care erau deja în urcare din cauza schimbărilor climatice.
Ce este El Nino?
El Nino este o abatere de la normal a temperaturilor din Oceanul Pacific tropical. Amploarea lui se măsoară prin cât de mult urcă temperaturile de acolo peste medie.
Pentru a fi considerat un „Super El Niño”, temperaturile trebuie să sară cu 2 grade Celsius peste medie. Însă fenomenul din acest an este așteptat să meargă și mai departe, depășind cu mult episoadele puternice care au început în 1997, 2015 și 2023.
Trei episoade El Nino puternice în 11 ani reprezintă o situație neobișnuită. Iar oamenii de știință sunt împărțiți: unii cred că este o simplă coincidență, alții suspectează că schimbările climatice ar putea face fenomenele El Nino tot mai frecvente și mai intense.
Temperaturile Pacificului bat deja recorduri
Amploarea unui El Nino se măsoară într-o zonă dreptunghiulară vastă din Pacific, care se întinde de-a lungul Ecuatorului, pornind de la coasta Americii de Sud.
În majoritatea anilor, temperaturile din această zonă ating un vârf de aproximativ 28 de grade Celsius în luna mai, apoi scad lin pe parcursul verii din emisfera nordică.
Într-un an cu El Nino însă, temperaturile se abat de la acest tipar – iar anul acesta ele urcă brusc cum nu s-a mai văzut. În niciun alt an înregistrat până acum temperaturile nu s-au menținut peste 29 de grade Celsius în iulie și august.
Această încălzire se produce într-un ocean care se tot înfierbântă de zeci de ani, pe măsură ce absoarbe căldura reținută de emisiile de gaze cu efect de seră provenite din activitatea umană. Iar efectele nu se opresc la Pacific.
Sâmbătă, temperatura medie zilnică a suprafeței oceanelor la nivel global a atins 21,1 grade Celsius, potrivit serviciului european Copernicus pentru schimbări climatice, doborând recordul anterior stabilit în martie 2024.
Cum încălzește El Nino întreaga planetă
Căldura care se acumulează la suprafața Pacificului tropical ajunge, în cele din urmă, să încălzească întreaga planetă. Efectul apare cu întârziere, dar episoadele El Nino recente au dus la recorduri globale de temperatură în anul următor apariției lor. Din acest motiv, oamenii de știință se așteaptă, în general, ca 2027 să fie cel mai cald an trăit vreodată de omenire.
Dar căldura schimbă și traiectoria anului 2026. Prima jumătate a acestui an, deși în ansamblu mai caldă decât în deceniile trecute, nu s-a apropiat, în general, de recordurile din 2024. În schimb, zilele recente din august au fost mai calde decât datele echivalente din oricare an anterior.