Elvețienii vor decide prin referendumul din 27 septembrie dacă neutralitatea țării trebuie definită mai strict în Constituție, o schimbare care ar limita impunerea sancțiunilor economice și cooperarea cu NATO. Un sondaj arată că 62% dintre alegători se opun propunerii, iar numai 32% o susțin, scrie Reuters.
Elvețienii sunt chemați la urne pe 27 septembrie pentru a vota asupra inițiativei, care urmărește introducerea în Constituție a unei definiții mai stricte a neutralității tradiționale a țării. Guvernul se opune propunerii.
Susținătorii inițiativei doresc ca neutralitatea Elveției să fie definită drept "permanentă și armată". Această formulare ar împiedica țara să adere la alianțe militare sau de apărare ori să coopereze cu acestea, cu excepția situațiilor în care Elveția este atacată sau se confruntă cu un atac iminent.
Propunerea ar interzice și participarea Elveției la războaie între alte state, precum și impunerea de sancțiuni împotriva părților beligerante. Ar fi permise numai sancțiunile adoptate de Organizația Națiunilor Unite și măsurile menite să împiedice eludarea acestora. Inițiativa ar obliga, de asemenea, Elveția să își folosească neutralitatea pentru a sprijini eforturile de mediere.
Alegătorii elvețieni par pregătiți să respingă propunerea, potrivit unui sondaj publicat miercuri. Aproape două treimi dintre participanții la sondajul realizat pentru publicațiile 20 Minuten și Tamedia au declarat că se opun inițiativei privind neutralitatea. Dintre cele 13.154 de persoane chestionate, 62% s-au declarat împotriva propunerii susținute de Partidul Popular Elvețian (SVP), de dreapta, în timp ce 32% au afirmat că o sprijină.
Potrivit sondajului, numai susținătorii SVP se declară în mod clar în favoarea propunerii. Alegătorii tuturor celorlalte partide elvețiene se opun în mare măsură acesteia.
Formațiunea de centru-dreapta FDP a anunțat că respinge inițiativa, pe care o consideră dăunătoare și favorabilă statelor agresive, precum Rusia.
"Interzicerea participării Elveției la eforturile internaționale de răspuns în cazul unor încălcări flagrante ale dreptului internațional ar contribui, în realitate, la consolidarea taberei agresorilor. Elveția trebuie să fie de partea păcii, a statului de drept și a democrației, nu de partea autocraților", a declarat copreședintele partidului, Benjamin Muehlemann.
O a doua propunere supusă votului, care urmărește consolidarea securității alimentare a Elveției prin creșterea producției interne, orientarea consumului și agriculturii către mai multe alimente de origine vegetală și protejarea mai eficientă a apei potabile, solului și biodiversității, pare să fie, de asemenea, respinsă.
Potrivit sondajului, "inițiativa pentru o aprovizionare alimentară sigură" este susținută de 31% dintre participanți, în timp ce 65% se opun acesteia.