Deținătorii drepturilor pentru 274 de piese ale „regelui rock 'n' roll-ului” Elvis Presley acuză compania Anthropic că a folosit fără autorizație versurile melodiilor pentru a antrena modelul Claude. Acesta este cel mai recent dintr-o serie de procese de miliarde de dolari care pun față în față industria muzicală și companiile de inteligență artificială.
Elvis Presley a devenit, de asemenea, un punct central în bătălia dintre industria muzicală și inteligența artificială. Deținătorii drepturilor pentru sute de piese ale „Regelui Rock 'n' Roll-ului” au intentat un proces împotriva companiei Anthropic, acuzând-o că a utilizat versuri și compoziții muzicale fără autorizație pentru a-și antrena modelele de inteligență artificială, relatează La Stampa.
Plângerea, depusă vineri la Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Nord al Californiei, vizează 274 de piese din repertoriul lui Presley, inclusiv hituri precum „All Shook Up”, „Can’t Help Falling in Love” și „Return to Sender”. Reclamanții solicită despăgubiri de peste 41 de milioane de dolari, calculate la 150.000 de dolari per piesă, și au cerut ca procesul să fie judecat cu juriu. Printre părțile care au inițiat acțiunea în justiție se numără Authentic Brands Group, care gestionează drepturile comerciale asociate numelui și imaginii lui Elvis, Raleigh Music Publishing, precum și diverse fonduri fiduciare și alți deținători de drepturi asupra compozițiilor muzicale.
Potrivit acuzării, Anthropic nu s-a limitat doar la utilizarea unor materiale protejate prin drepturi de autor fără a obține licențele necesare, ci a eludat sistemele de protecție ale acestor opere și a eliminat sau modificat informațiile care identificau titularii drepturilor. În plângerea depusă, reclamanții susțin că Anthropic și-a construit modelul de afaceri pe o încălcare a drepturilor de autor de o amploare fără precedent.
Pe de altă parte, compania lui Dario Amodei respinge aceste acuzații. Un purtător de cuvânt al companiei Anthropic a declarat duminică faptul că firma contestă pretențiile și intenționează să se apere în instanță.
Procesul care vizează catalogul Elvis Presley reprezintă doar cel mai recent episod dintr-un conflict în care sunt implicate unele dintre cele mai mari companii muzicale din lume și dezvoltatori de inteligență artificială generativă. Săptămâna trecută, Reservoir, o companie specializată în gestionarea drepturilor muzicale, a intentat, de asemenea, un proces împotriva Anthropic, acuzând compania de utilizarea ilegală a versurilor și melodiilor unor piese precum „Big Yellow Taxi” a lui Joni Mitchell și „Papa Don’t Preach” a Madonnei, precum și a unor compoziții aparținând trupelor Kings of Leon și Evanescence. Și mai semnificativ este procesul inițiat în luna ianuarie de Universal Music Group, care solicită daune în valoare de 3 miliarde de dolari.
Potrivit casei de discuri, Anthropic și-a dezvoltat modelul de inteligență artificială, Claude, folosind colecții de opere muzicale obținute în mod ilegal. Compania contestă aceste acuzații și, în cadrul procedurilor judiciare care o vizează alături de Universal, a solicitat instanței să recunoască faptul că activitățile sale intră sub incidența principiului „fair use” (utilizare echitabilă), o prevedere din dreptul american care, în anumite circumstanțe, permite utilizarea operelor protejate fără consimțământul titularilor de drepturi.
Acesta este, de fapt, punctul central al conflictului dintre industria creativă și companiile de tehnologie: stabilirea dacă utilizarea textelor, imaginilor, cărților și compozițiilor muzicale pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială constituie o utilizare legitimă a operelor originale sau dacă aceasta necesită o autorizație specifică și plata unor taxe de licență. Această distincție a apărut anterior în cazul privind utilizarea unor cărți piratate de către Anthropic, litigiu încheiat printr-o înțelegere în valoare de 1,5 miliarde de dolari, în timp ce anumite segmente ale industriei muzicale încearcă acum să soluționeze astfel de dispute prin intermediul unor acorduri de licență, precum cel încheiat între Warner Music și Suno.