Antena 3 CNN › Externe › Emmanuel Macron avertizează că rețelele sociale „distrug democrația” și creează o „fascinație pentru violență”

Emmanuel Macron avertizează că rețelele sociale „distrug democrația” și creează o „fascinație pentru violență”

Adrian Dumitru
3 minute de citit Publicat la 22:29 26 Oct 2026 Modificat la 22:29 26 Oct 2026

Emmanuel Macron a declarat, luni, că nu este normal ca înainte cu șase luni de alegeri prezidențiale, Franța „să fie în această fierbere”. Președintele francez a cerut ca scenele de haos din 17 octombrie în numeroase orașe să nu se mai repete niciodată, relatează AFP, citată de Agerpres. Liderul de la Paris a vorbit și de cum este amplificată tensiunea din Franța de rețelele sociale, dând vina pe aceste platforme pentru „distrugerea democrației” și pentru „fascinația pentru violență a protestatarilor”.

În timpul unei vizite la Marsilia, al doilea oraș ca mărime al țării, el a anunțat că traseele manifestațiilor de protest împotriva scumpirii vieții vor rămâne sâmbăta viitoare în afara centrelor orașelor pentru a proteja magazinele și liniștea în cadrul acestei noi zile cu risc.

Guvernul Franței este criticat atât de opoziție, cât și din interiorul propriei tabere pentru felul în care a gestionat situația de la proteste. Imaginile violențelor și jafurilor, ale clădirilor publice incendiate și vandalizate au făcut înconjurul lumii și au șocat opinia publică.

„Fascinația pentru violență” și rețelele sociale

Președintele a vorbit, de asemenea, de rețelele sociale, care „ne distrug democrațiile”, printre vinovații pentru incidentele din 17 octombrie. Acestea au fost utilizate „pentru a face să vină tineri și mai puțin tineri acolo unde au avut loc delincvențe, atacuri și jafuri”, a mai spus el, vorbind și de o „fascinație pentru violență”.

Președintele Macron a recunoscut „fără îndoială” o problemă de ritm în răspunsul guvernului la mișcarea elevilor de liceu, care protestează în stradă de mai bine de o lună pentru a cere mai multe resurse în domeniul educației. „Dar acum privesc înainte, așa că mergem mai departe”.

„Președintele preia din nou controlul”, aprecia, anterior, o ministră, care vede aici o critică implicită a modului în care premierul și guvernul său au gestionat criza. În contrast puternic, Sebastien Lecornu va rămâne relativ în plan secund, luni, mai scrie AFP.

Tensiune maximă înainte de alegeri

Candidata extremei drepte, Marine Le Pen, se află în fruntea sondajelor pentru alegerile prezidențiale din aprilie 2027. Principalul său concurent, șeful partidului „Franța Nesupusă”, Jean-Luc Melenchon, ar pierde în turul al doilea, potrivit sondajelor, din cauza unui transfer redus de voturi din partea stângii.

Această nouă criză în Franța, a doua economie din zona euro, vine în contextul discutării bugetului, în timp ce țara, puternic îndatorată și sub supravegherea piețelor financiare, dispune de foarte puține marje de manevră bugetară.

„Vom continua să rezistăm”, a afirmat președintele Macron. „Dacă ne facem bine treaba împreună, această mișcare se va calma pentru că vom răspunde așteptărilor legitime și pentru că ordinea va fi păstrată”.

Gestionarea crizei

El a spus că ordinea a fost menținută și dreptul de a manifesta respectat în cursul adunărilor din 24 octombrie, mai calme decât se aștepta. Dar alte manifestații sunt anunțate, începând de sâmbătă, 31 octombrie, și joi, 5 noiembrie.

„Rămânem în același timp modești și concentrați, știm că sâmbăta viitoare este încă o sâmbătă cu risc”, a spus Emmanuel Macron, în timp ce a adăugat că nu este scris nicăieri că trebuie să existe o cronică pentru fiecare sâmbătă, așa cum a fost în timpul contestării vestelor galbene în 2018/19.

Emmanuel Macron a considerat că starea de urgență, care permite extinderea competențelor poliției, nu este necesară în acest moment, chiar dacă aceasta nu reprezintă „o interdicție”.

Președintele s-a exprimat în primăria din Marsilia, vandalizată și invadată pentru scurt timp de manifestanți în 17 octombrie, în cadrul mobilizării pentru puterea de cumpărare și apărarea serviciilor publice.

Holul, pe care l-a vizitat împreună cu Benoit Payan, primarul orașului, mai poartă încă urme ale incidentului, precum un „A” înconjurat de un cerc, simbol al anarhismului, desenat cu spray pe un perete, o fereastră spartă sau un bust al Mariannei, simbol al republicii, ciobit.

„În acea zi, nu ne-am așteptat deloc la ceea ce s-a întâmplat”, nici la „mobilizarea extremei stângi, nici la actele de delincvență care urmau să aibă loc”, a spus Emmanuel Macron. El a recunoscut că forțele de poliție nu au fost proporționate în mod judicios.

Ministrul de interne francez, Laurent Nuñez, a vrut să demisioneze, recunoscând „pierderea controlului” în unele orașe, demisie pe care Emmanuel Macron i-a refuzat-o.

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole