Noile standarde europene privind mediul, sustenabilitatea și guvernanța schimbă tot mai mult modul în care funcționează companiile din România. Deși regulile ESG aduc beneficii în ceea ce privește transparența și eficiența, ele creează și presiuni importante asupra mediului de afaceri, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii. Impactul acestor obligații asupra competitivității și soluțiile pentru adaptarea companiilor au fost discutate în cadrul dezbaterii „Viitorul ESG în România: sustenabilitate, responsabilitate, eficiență”, organizată de Antena 3 CNN.
László Borbély, Consilier de Stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a explicat că autoritățile încearcă să construiască un sistem care să țină cont atât de cerințele europene, cât și de interesele economiei românești.
„Conduc acest Departament de Dezvoltare Durabilă și vreau să vă spun că am construit o relație interinstituțională care sper că funcționează. Aceasta este o componentă foarte importantă, pentru că, pe lângă cei trei piloni pe care trebuie să-i analizăm împreună, cel economic și de competitivitate, cel social și cel de mediu, trebuie să vedem, în primul rând, care este interesul național al unei țări și, în al doilea rând, care sunt preceptele general valabile”, a declarat László Borbély.
România are, din 2022, un Cod Român al Sustenabilității
Acesta a amintit că ideea unui Cod Român al Sustenabilității a pornit în urmă cu mai mulți ani, după modelul german.
„Noi, cei de la departament, fiind curioși din fire, am participat în 2019 la un seminar la ASE despre codul german al sustenabilității. Ei au un astfel de cod încă din 2011, bazat pe o lege, și am spus: hai să avem și noi un cod român al sustenabilității. De ce nu?”, a spus acesta.
Potrivit lui Borbély, România are deja, din 2022, un Cod Român al Sustenabilității, adoptat prin hotărâre de Guvern, iar interesul companiilor pentru acest sistem este în creștere.
„Cred că am demonstrat acest lucru împreună cu partenerii noștri și cu cei care au participat la întâlnirile organizate de noi. Am avut cel puțin 30-40 de întâlniri cu companii, cu cei care trebuie să aplice aceste reguli, și nu pentru că îi forțează cineva, ci pentru că așa este bine într-o economie în care aceste principii trebuie să funcționeze”, a explicat coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
Lansarea unui centru virtual de resurse
El a anunțat și lansarea unui nou instrument dedicat companiilor și cetățenilor interesați de sustenabilitate.
„Avem un Cod Român al Sustenabilității, avem și o platformă, iar aproximativ 160 de companii s-au înscris deja. Acum vă anunț în premieră că vom lansa, cel târziu peste o lună, un centru virtual de resurse, unde o componentă foarte importantă va fi tot ceea ce ține de dezvoltarea durabilă, inclusiv la nivelul cetățeanului”, a spus László Borbély.
Potrivit acestuia, platforma va avea și un rol educativ, pentru a ajuta oamenii și companiile să înțeleagă mai bine schimbările impuse de noile standarde.
„Va fi o platformă prietenoasă, prin care lumea să înțeleagă cât de important este să-și schimbe mentalitatea la nivel individual, la nivelul comunităților și mai ales la nivelul companiilor. Va exista o componentă puternică de raportare a sustenabilității, cu toate elementele actualizate de la Uniunea Europeană”, a mai declarat acesta.
Există deja rapoarte voluntare, chiar dacă nu sunt obligatorii
László Borbély a făcut referire și la faptul că Uniunea Europeană a redus temporar presiunea asupra IMM-urilor, după numeroase solicitări venite din partea mediului de afaceri.
„Ați văzut că, prin Omnibus, Uniunea Europeană a făcut un pas înapoi, din cauza solicitărilor venite mai ales din partea întreprinderilor mici și mijlocii, care au simțit că este prea mult pentru ele. Noi vom avea acest instrument și propunem în continuare companiilor să folosească platforma, pentru că deja există rapoarte voluntare, chiar dacă ele nu sunt obligatorii”, a concluzionat oficialul.