Europa „arde” sub un nou val de căldură sufocantă. În România temperaturile ar putea urca până la 38°C. Urmează nopți tropicale

Europa se pregătește din nou pentru un val de căldură intens, cu temperaturi care ar putea urca spre 40°C, la doar câteva săptămâni după un episod canicular care a provocat victime pe continent. Experții avertizează în special asupra fenomenului de „nopți tropicale”, când temperaturile nu scad sub 20°C timp de 24 de ore, ceea ce lasă foarte puțin răgaz organismului să se refacă, scrie Euronews.

În Spania, agenția meteorologică AEMET a emis deja avertizări de tip galben pentru mai multe regiuni, din cauza unei „creșteri semnificative” a temperaturilor, în timp ce în nord-est sunt în vigoare avertizări portocalii de ploi și furtuni.

Prognozele arată că orașe precum Sevilla, Zaragoza și Córdoba vor fi printre cele mai afectate, cu temperaturi care ar putea atinge 40°C la începutul săptămânii viitoare. Sunt așteptate și nopți tropicale, ceea ce înseamnă că temperaturile nocturne nu vor coborî suficient pentru a oferi răcire reală.

Și Franța, unde valul de căldură de luna trecută a provocat mai multe decese, se confruntă din nou cu temperaturi ridicate, de până la 39°C în sud-vest și în zona Bordeaux.

În Portugalia, temperaturile vor începe să crească de sâmbătă și se vor menține ridicate și săptămâna viitoare, cu valori care ar putea depăși 40°C în unele regiuni, potrivit meteorologului Maria João Frada.

„Vorbim deja despre temperaturi de aproximativ 35 până la 40°C la începutul săptămânii viitoare, dar pragul de 40°C va fi mai degrabă în zonele interioare, în Valea Douro, Valea Tajo și interiorul Alentejo”, a explicat aceasta, precizând că pe coasta de vest valorile ar putea ajunge la 35°C.

„Nu e doar încă o săptămână fierbinte”

Meteorologii din Italia avertizează că săptămâna viitoare un val de aer foarte cald dinspre nordul Africii va acoperi țara, aducând temperaturi sufocante în sud, iar la Florența sunt posibile maxime de până la 40°C.

Chiar și țările în mod tradițional mai răcoroase vor resimți valul de căldură. Potrivit prognozelor preliminare ale wfy24.com, în câmpia Dunării din Bulgaria și România temperaturile ar putea urca spre 38°C, iar la Budapesta până la 36-37°C, pe măsură ce masa de aer cald se extinde peste bazinul carpatic.

„Nu este doar o altă săptămână caldă; are amprenta clară a unui blocaj atmosferic, nu a unui episod trecător”, a declarat pentru Euronews Earth Ioanna Vergini, fondatoarea platformei wfy24.

„Decalaj structural” în fața căldurii extreme

Vergini spune că acest tip de val de căldură reflectă „noua normalitate” determinată de acumularea gazelor cu efect de seră.

„Ce arată acest episod în privința pregătirii este un decalaj structural tot mai mare”, explică ea. „Europa de Sud s-a adaptat comportamental la căldură extremă: program modificat, siestă, obloane, dar acestea sunt adaptări comportamentale, nu biologice, și nu protejează infrastructura”.

Rețelele electrice, chiar și în regiunile obișnuite cu temperaturi ridicate, sunt suprasolicitate de consumul de aer condiționat, iar multe sisteme de transport au fost proiectate pentru standarde termice stabilite la finalul secolului trecut, ceea ce le face vulnerabile în fața căldurii extreme.

Săptămâna trecută, orașul italian Torino s-a confruntat cu pene masive de curent în urma valului de căldură din mai, care a pus presiune pe rețeaua electrică locală.

În Franța, operatorul rețelei de transport feroviar Transilien a recomandat deja pasagerilor să verifice orarele trenurilor înainte de deplasare, din cauza posibilelor perturbări cauzate de temperaturile extreme.

Pericolul ascuns al „nopților tropicale”

Pe lângă temperaturile de zi, Europa se confruntă tot mai des cu nopți tropicale în zona Mediteranei.

Acest fenomen afectează inclusiv sistemele publice, precum școlile, care iau în calcul modificarea programului de examene pentru a proteja elevii afectați de lipsa somnului.

„Căldura nocturnă susținută este probabil un risc mai mare pentru sănătatea publică decât vârful de temperatură din timpul zilei”, explică Vergini. „Când minimele nu scad sub 20°C, iar în cazuri extreme rămân peste 25°C - ceea ce unii numesc nopți super-tropicale - organismul nu mai are fereastra de recuperare, iar sistemul cardiovascular rămâne sub stres continuu.”

Ea adaugă că mortalitatea în timpul valurilor de căldură este mai strâns legată de nopțile foarte calde consecutive decât de temperaturile extreme din timpul zilei.

Fenomenul este și mai puternic în orașe, din cauza „insulei de căldură urbană”, unde betonul și asfaltul rețin căldura ziua și o eliberează lent pe timpul nopții.