După o serie de înfrângeri electorale umilitoare, în care extrema dreaptă a obținut câștiguri istorice, și după un conflict intern cu propria coaliție pe tema politicii de asistență socială, partenerii europeni încep să se pregătească pentru posibilitatea ca cancelarul german să fie înlăturat de la putere. Sau, cel puțin, să fie absorbit de problemele interne în lunile cruciale care urmează. Informația vine de la cinci diplomați și oficiali care au vorbit cu Politico sub protecția anonimatului, pentru a putea discuta despre aceste subiecte sensibile.
Două guverne europene au organizat chiar sesiuni interne pentru a simula ce ar însemna sfârșitul mandatului lui Merz pentru procesul decizional al UE, potrivit a două dintre sursele familiarizate cu discuțiile.
Nu este o perspectivă pe care să o trateze cu ușurință. Merz conduce cea mai mare economie a UE. Este și principalul negociator al statelor bogate care vor să limiteze cheltuielile din bugetul propus pe șapte ani al blocului comunitar, de 2.000 de miliarde de euro. Totodată, este unul dintre motoarele eforturilor UE de a salva industria grea.
„Orice dezbatere despre cancelarul german slăbește rolul Germaniei în UE și în lume”, a declarat Wilhelm Gebhard, deputat în Bundestag și oficial al CDU, partidul de guvernământ al lui Merz.
Franța se confruntă și ea cu ascensiunea extremei drepte și cu alegeri prezidențiale anul viitor, care ar putea aduce la putere eurosceptica Marine Le Pen. În aceste condiții, puțini sunt cei de la Bruxelles care își doresc ca Germania, istoric celălalt mare actor al UE, să se închidă în sine sau să deraieze negocieri importante.
Planurile de rezervă, pentru care oficiali și diplomați au analizat diverse scenarii, vin după luni întregi de semnale contradictorii de la Berlin pe teme europene. Printre acestea se numără emisiile autovehiculelor și propunerea de interzicere a rețelelor sociale pentru copii. Chiar dacă Merz rămâne în funcție, turbulențele politice complică deja activitatea Berlinului pe cele mai importante dosare ale UE.
Cel mai rău scenariu pentru Bruxelles ar fi o Germanie fără conducere sau una cu un guvern de extremă dreapta. Pe termen scurt însă, acest lucru este considerat practic imposibil. Niciunul dintre partidele tradiționale nu vrea alegeri anticipate, în condițiile în care formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) conduce în sondaje.
„Toți partenerii de coaliție știu că au foarte mult de pierdut în urma unor alegeri anticipate”, a declarat Hannah Neumann, europarlamentar din partea Verzilor, aflați în opoziție, membră a comisiilor pentru securitate și afaceri externe ale Parlamentului European. „Mă aștept, așadar, ca ei să rămână împreună și să se descurce cumva”.
Merz ar putea fi forțat să demisioneze pe fondul impopularității tot mai mari. Ar fi însă înlocuit imediat de un succesor, fie din partidul său de centru-dreapta, CDU, fie din partea partenerului de coaliție de centru-stânga, SPD. Acest lucru ar trebui să-i dea Bruxellesului încrederea că „întotdeauna va fi cineva la conducere”, a spus unul dintre diplomați.
În căutarea unei victorii
Cei care îl cunosc susțin că Merz nu se va lăsa distras când vine vorba de afacerile europene.
„Alți politicieni ar putea spune: «OK, mă concentrez mai puțin pe politica europeană». Pentru el e exact invers: este un stimulent în plus să-și arate leadershipul în Europa”, a declarat o persoană familiarizată cu modul de gândire al cancelarului.
Pe termen scurt, slăbiciunea politică a lui Merz pe plan intern ar putea îngreuna găsirea unui compromis pentru următorul buget multianual al UE. Alți doi diplomați avertizează că acest lucru l-ar putea împinge pe cancelar să se agațe și mai mult de poziția dură a Berlinului, în căutarea unei victorii.
Ca principală voce a statelor care vor un buget al UE mai mic, pe care liderii speră să-l adopte până la sfârșitul anului, Merz a cerut reduceri de „sute de miliarde de euro”. Germania, Suedia, Finlanda, Danemarca, Austria și Țările de Jos insistă pentru reduceri generale. Beneficiarii neți, precum Polonia și România, vor să-și protejeze partea.
Nimeni dintre cei care l-ar putea înlocui în funcția de cancelar „nu ar putea fi mai flexibil decât Merz”, a spus unul dintre diplomați. Dar „riscul este ca el să fie nevoit să-și demonstreze leadershipul, așa cum îl percepe el, la Bruxelles, în speranța că asta îl va ajuta să-și consolideze poziția în Germania”.
Un emisar al altei țări a spus că „pe plan intern este slab [ceea ce înseamnă că] nu poate face compromisuri”. Merz are nevoie, potrivit acestuia, să fie văzut obținând o victorie, prin tăierea bugetului cât mai mult posibil.
Aliații lui Merz spun însă că bătălia lui pe scena internațională contează doar dacă partenerii de coaliție îl susțin în culise.
„Forța nu vine doar din aparițiile grandioase de la Bruxelles, ci mai ales din stabilitate, predictibilitate și capacitatea de a impune decizii acasă. Exact asta lipsește în acest moment”, a declarat Fabian Gramling, deputat CDU în Bundestag. „Influența Germaniei în Europa depinde și de cât de unit și de capabil de acțiune pare guvernul federal acasă”.
Dispute și indecizie
Relația tensionată dintre CDU și SPD a subminat deja poziția Berlinului pe teme de importanță națională critică.
Pe parcursul anului 2025, Bruxellesul a renegociat eliminarea treptată planificată a mașinilor cu motoare cu ardere internă, sub presiunea lobby-ului intens al influentului sector auto german. Oficialii și diplomații germani nu au reușit să formuleze o poziție clară. Miniștrii de centru-dreapta voiau abandonarea acestei politici verzi, în timp ce omologii lor de centru-stânga insistau să fie păstrată.
În cele din urmă, colegii conservatori germani ai lui Merz de la Bruxelles – președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și liderul Partidului Popular European, Manfred Weber – au intervenit pentru a îngropa propunerea în ultimul moment.
Un alt domeniu-cheie în care coaliția s-a chinuit să ajungă la o poziție comună a fost interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale, o propunere emblematică a lui von der Leyen la nivelul întregii UE. Merz a susținut personal ideea la începutul anului. Totuși, potrivit oficialilor și diplomaților implicați în discuții, el și aliații săi politici s-au chinuit mai bine de șase luni să stabilească o limită de vârstă concretă pentru care să pledeze, în timp ce von der Leyen se consulta cu partenerii.
Chiar înainte de criza actuală, problemele interne ale lui Merz se revărsau deja la Bruxelles, la cel mai înalt nivel. Anul trecut, el i-a surprins pe ceilalți lideri europeni cerând ca un summit programat să abordeze geopolitica și alte dosare să se concentreze, în schimb, pe salvarea industriei grele europene de concurența SUA și Chinei.
Germania a pierdut anul trecut aproximativ 124.100 de locuri de muncă în industrie, potrivit unei analize EY. Guvernul se teme că dezindustrializarea alimentează sprijinul pentru rivalii lui Merz de la extrema dreaptă și extrema stângă. Alte capitale îi împărtășesc îngrijorările, dar Merz a insistat ca industria să fie prioritatea de pe agenda summiturilor viitoare.
Chiar și în propriul partid, CDU, cancelarul s-a chinuit să obțină un consens asupra soluțiilor. În timp ce Comisia pregătește o ofensivă împotriva practicilor comerciale neloiale ale Chinei, colega de partid a lui Merz, ministrul de economie Katherina Reiche, este considerată mai protectoare față de relația cu Beijingul și față de giganții industriali germani care fac comerț cu China, precum Volkswagen și BASF.
Într-un discurs susținut joi, la aniversarea a 36 de ani de la reunificarea Germaniei – căderea Zidului Berlinului și dizolvarea Germaniei de Est comuniste –, ambasadorul Germaniei la UE, Thomas Ossowski, le-a spus celorlalți emisari și oficiali că „de fiecare dată când sărbătorim unitatea germană, sărbătorim unitatea europeană. Iar acum avem nevoie de această unitate mai mult ca oricând”.