Uraganele ajung acolo unde nu au mai fost niciodată. Care sunt cele mai expuse țări din Europa

Încălzirea oceanelor transformă furtunile în fenomene tot mai greu de anticipat. Potrivit WorldRiskReport, proporția celor mai puternice furtuni crește, iar 13 țări europene se află deja în topul celor mai expuse dezastrelor naturale, scrie Euronews.

„Schimbările climatice fac furtunile mai intense și mai periculoase, le modifică traseele și aduc tot mai mulți oameni în calea lor”, arată recentul WorldRiskReport.

Potrivit raportului, furtunile provoacă cele mai mari pagube economice dintre toate fenomenele naturale extreme. Economiile mai sărace sunt lovite disproporționat de tare față de națiunile bogate, industrializate. Ca număr de victime, furtunile se situează pe locul trei, după cutremure și temperaturile extreme, fie că e vorba de caniculă sau de ger.

Înrăutățesc schimbările climatice furtunile?

Raportul anual este realizat de alianța germană de ONG-uri Bündnis Entwicklung Hilft și de Institutul pentru Dreptul Internațional al Păcii și Conflictelor Armate (IFHV) din cadrul Universității Ruhr din Bochum. Ediția din acest an se concentrează pe furtuni, unul dintre cele mai frecvente și mai distructive fenomene naturale din lume.

„Vedem o creștere a proporției celor mai puternice furtuni”, spune Friederike Otto, climatolog și cofondator al World Weather Attribution (WWA), intervievată în raport.

Ea pune acest lucru pe seama schimbărilor climatice provocate de om prin arderea combustibililor fosili. Gazele cu efect de seră încălzesc atmosfera și oceanele.

„Când un ciclon tropical se formează în aceste condiții mai calde, are acces la mai multă energie, ceea ce crește intensitatea vântului și a precipitațiilor asociate”, explică Otto.

Alimentate de apele calde ale oceanelor, ciclonii tropicali se extind în regiuni care până acum nu erau afectate de furtuni și se deplasează spre poli. Un exemplu este uraganul Ophelia, care a lovit Peninsula Iberică și Irlanda în 2017.

Temperaturile mai ridicate ale oceanelor fac tot mai frecventă și intensificarea rapidă a furtunilor. Asta îngreunează emiterea avertizărilor la timp, arată raportul.

Creșterea temperaturilor nu face doar furtunile mai distructive. Aduce și pericole noi. Din cauza creșterii nivelului mării, zonele de coastă sunt tot mai expuse inundațiilor, eroziunii și alunecărilor de teren.

În același timp, sistemele de furtună convective, de la furtunile cu descărcări electrice până la supercelulele de lungă durată, aduc mai multă ploaie din cauza schimbărilor climatice. Aerul mai cald reține mai multă umiditate.

Ce țări sunt cele mai expuse furtunilor?

Doar 10 țări concentrează cea mai mare parte a expunerii globale la furtuni: Filipine, Mexic, Madagascar, Mauritius, Japonia, China, Micronezia, SUA, Coreea de Sud și Australia. Clasamentul provine din Indicele de risc la furtuni al raportului, care a analizat 193 de țări.

Doar două țări europene intră în primele 100 cele mai expuse, din punctul de vedere al expunerii fizice și al vulnerabilității sociale: Portugalia (locul 69) și Ucraina (locul 96).

Ciclonii tropicali sunt rari în Europa, însă ciclonii extratropicali sunt mai frecvenți. Aceștia se formează deasupra mării, dar sunt mult mai slabi. Chiar și așa, influențează vremea de pe uscat.

„Mai ales în nordul Europei vedem o creștere a numărului acestor furtuni, ceea ce înseamnă că iernile au devenit mult mai umede”, spune Otto.

Riscul de furtuni este distribuit inegal. Orașele de coastă și insulele sunt cele mai vulnerabile.

„Orașe precum New York și Boston sau Beijing și Tokyo vor fi lovite în viitor de cicloni tropicali”, avertizează Otto.

Indicele general World Risk Index, care măsoară riscul total de dezastre provocate de toate fenomenele naturale, include 13 țări europene în primele 100. Turcia este singura din primele 50, pe locul 38.

Tot în top 100 se află Italia (locul 51), Grecia (56), Spania (58), Franța (78), Albania (81), Polonia (82), Portugalia (86), Regatul Unit (89), Croația (92), Belgia (94), Țările de Jos (96) și Germania (99).

Importanța și limitele sistemelor de avertizare timpurie

„Importanța viitoare (a furtunilor) ține nu doar de intensitatea lor fizică, ci și de cât de bine se adaptează societățile, prin infrastructură rezilientă, prognoze mai bune, sisteme de avertizare timpurie și eforturi de atenuare a schimbărilor climatice”, spune Otto.

Ca să fie eficiente, avertizările trebuie formulate clar, trebuie să ajungă la grupurile marginalizate și să țină cont de gospodăriile care au nevoie de ajutor efectiv pentru evacuare.

„Sistemele de avertizare în caz de furtună trebuie să reducă vulnerabilitățile, nu doar să monitorizeze pericolele”, se arată în raport. Documentul recomandă folosirea sistemelor de avertizare pentru toate vulnerabilitățile (AVWS), care „iau în considerare toate pericolele, toate orizonturile de timp și toți oamenii”.

Aceste sisteme ar putea ține cont de orice, de la mobilitatea redusă a femeilor din cauza regulilor vestimentare impuse de societate până la riscul ca o hartă să fie citită greșit de persoanele cu daltonism.

Raportul atrage atenția și că sistemele de avertizare se concentrează de obicei pe vânt. Scapă astfel din vedere cele mai mari pericole pentru viață: inundațiile și valurile de furtună. Pentru că furtunile câștigă adesea brusc în intensitate chiar în largul coastei, aceste fenomene sunt greu de anticipat.

Soluția pot fi sistemele de avertizare timpurie pentru riscuri multiple (MHEWS). Acestea iau în calcul temperatura aerului, tipul și cantitatea precipitațiilor, viteza și direcția vântului, poleiul, fulgerele și tornadele.

Cum se mai pot pregăti țările pentru furtuni mai violente?

Protecția organizată de stat, la nivel național, este esențială pentru limitarea dezastrelor. Pregătirea la nivelul comunităților acoperă însă golurile, de exemplu atunci când oamenii nu au acces la un radio sau la un telefon mobil.

Asigurările pot juca și ele un rol crucial după o furtună. În țările dezvoltate din Nordul Global, ele acoperă acum aproximativ jumătate din pagubele provocate de furtuni. În Sudul Global însă, asigurările sunt adesea inexistente sau prea scumpe pentru mulți oameni.

Asta încetinește reconstrucția și poate duce la o „spirală a sărăciei” care durează generații, avertizează raportul.

În aceste situații, golurile sunt acoperite adesea prin întrajutorare informală. Resursele se epuizează însă rapid în timpul unei crize.

Pe lângă îmbunătățirea sistemelor de avertizare și a ajutorului în caz de dezastru, reducerea emisiilor ar încetini intensificarea furtunilor cauzată de schimbările climatice.

„Efectele de astăzi ating deja limitele a ceea ce societățile se pot adapta, așa cum am văzut cu uraganul Melissa în 2025”, spune Otto. „De aceea, limitarea încălzirii globale la 1,5°C este crucială pentru ca societățile să aibă o șansă de adaptare”.