Guvernul Bolojan a depus, vineri seara, a patra cerere de plată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Aceasta conţine un număr de 62 de ţinte şi jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2,62 miliarde euro, a anunţat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, relatează Agerpres.
„A patra cerere de plată PNRR a fost depusă oficial astăzi, vineri, 19 decembrie, la ora 20:06. Ea conţine un număr de 62 de ţinte şi jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2,62 miliarde euro. Mai exact: 2.620.279.973 euro. Aceasta este suma de bani europeni pe care o aşteptăm să intre în contul României”, a scris ministrul pe Facebook.
Dragoș Pîslaru a declarat că implementarea PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României, de succesul căruia depinde dezvoltarea economiei naţionale, din mai multe perspective: infrastructură, sănătate, educaţie, mediu, digitalizare, cultură, energie şi eficienţă energetică.
Principalele ţinte şi jaloane din Cererea de plată 4 vizează:
- Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: adoptarea conceptelor de proiect prin hotărâre de guvern pentru reabilitarea a 13 baraje existente şi pentru lucrările de modernizare a protecţiei împotriva inundaţiilor;
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei: înfiinţarea şi dezvoltarea birourilor pentru ghişeele unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei;
- Ministerul Energiei: finalizarea listării unui pachet de până 15% din acţiunile Hidroelectrica;
- Ministerul Justiţiei: intrarea în vigoare a legilor justiţiei, rata de ocupare a 85% din posturile de procuror din cadrul DNA, investiţii pentru digitalizarea sistemului judiciar;
- Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice: implementarea formularelor naţionale electronice în procedurile de achiziţii publice în conformitate cu legislaţia UE, operaţionalizarea organismelor de achiziţii centralizate;
- Ministerul Finanţelor: finalizarea analizei cheltuielilor în sectoarele sănătăţii şi educaţiei şi o analiză sistematică a cheltuielilor în toate sectoarele, formare personal ANAF în domeniul managementului riscurilor, operaţionalizare BID, reforma fiscală generală;
În ceea ce priveşte Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cererea are în vedere instrumente financiare pentru sectorul privat - operaţiunile de finanţare sau de investiţii în valoare de cel puţin 100% din cuantumul total al resurselor alocate.
Totodată, la Autoritatea Naţională pentru Cercetare trebuie completată legislaţia privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, puse în aplicare şi evaluate planurile de acţiune de către instituţiile care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor şi la Codul de recrutare a cercetătorilor, în timp ce la Ministerul Culturii se are în vedere intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural.
Cererea de plată depusă vineri mai vizează:
- Ministerul Sănătăţii: peste 2.000 de cabinete de medici de familie renovate şi/sau dotate cu echipamente medicale, aprobarea pachetului de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile de acordare a asistenţei medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale, dispozitivele şi tehnologiile de asistare în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;
- Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale: 50 de centre comunitare modernizate (centre de zi şi centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilităţi);
- Secretariatul General al Guvernului: continuarea reformei companiilor de stat prin creşterea transparenţei, numiri în funcţiile de conducere pe baza criteriilor de performanţă, precum şi luarea deciziilor cu privire la viitorul acestora exclusiv în funcţie de analize care au la bază indicatori financiari şi non-financiari, un nou sistem de gestionare strategică şi de planificare strategică este operaţional în toate ministerele, funcţionari publici calificaţi să îndeplinească funcţia de „experţi în dezvoltare durabilă” în instituţiile publice de la nivel central şi local;
- Ministerul Educaţiei: intrarea în vigoare a pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”, instruirea a 45.000 de utilizatori ai Sistemului Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) şi ai instrumentului informatic MATE;
- Ministerul Transporturilor şi Infrastructuri: adoptarea legislaţiei privind taxa de poluare şi încurajarea achiziţionării vehiculelor nepoluante;
Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că din acest moment Comisia Europeană are la dispoziție 60 de zile ca să aprobe cererea.
„Mulţumesc colegilor din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care au lucrat în această zi de vineri până târziu în noapte pentru a depune cererea de plată, precum şi pentru toate celelalte nopţi foarte lungi petrecute la muncă. Ce urmează acum? Termenul de răspuns din partea Comisiei este de maximum 60 zile. În paralel, ne asigurăm că ne pregătim temeinic pentru paşii următori", a precizat ministrul.