Guvernul încearcă să salveze marile șantiere de tăierile bugetare. Pîslaru: „Să cerem constructorilor să lucreze și noaptea, orice”

Dragoș Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a declarat joi, în timpul unei conferințe, că pe banii alocați prin PNRR s-a construit „un mare balon de săpun”, fracționându-se mai multe proiecte majore, pentru a încăpea cât mai multe în Plan. Ministrul a atras atenția că e nevoie de o monitorizare strictă pentru a se vedea ce proiecte vor fi scoase din PNRR și ce se poate face pentru cele importante. „Punem constructorii să lucreze zi-noapte, să dubleze echipele, orice. Să vedem ce se mai poate salva. Comisia ne-a întrebat ce vrem să facem cu investițiile pentru că progresul e aproape zero”, a mai explicat Pîslaru.

„Pentru zona de investiții, avem, pe de-o parte, partea de proiecte care au fost în continuare agreate, să le punem pe componenta de grant, ca să luăm toți banii nerambursabili. Vom avea probabil o renegociere a PNRR, vom muta toate proiectele bune pe granturi. Vom avea un sistem de monitorizare extrem de strict. Pe proiectele care nu au progres fizic am stabilit ca ministerele să vină cu un stadiu de implementare” a explicat Pîlaru.

Ministrul a mai atras atenția că „s-a construit un mare balon de săpun”.

„Pe cei 28, 5 miliarde de euro alocați pe PNRR s-a construit un mare balon de săpun. Mai întâi, ca să băgăm cât mai multe în PNRR s-au fracționat proiecte majore, de exemplu autostrăzi. Ca să băgăm toate autostrăzile. În loc sa zic că se finanțează autostrada A7 integral din PNRR, am pus că se finanțează jumătate din PNRR sau într-o anumită proporție și jumătate din fonduri naționale, ca să încapă și A8 și alte lucruri. Făcând acest lucru fracționat, practic ai niște angajamente bugetare pe bani naționali, pe care România îi are și nu îi are, cu deficit bugetar 9,3%. S-a făcut și o supracontractare de 130%. În jurul PNRR, există contracte de finanțare promise de 47,4 miliarde de euro”, a mai spus ministrul.

Unele proiecte ar putea fi scoase din PNRR

De asemenea, a mai adăugat că „trebuie să vedem stadiul implementării tuturor proiectelor care ies din PNRR”.

„Ceea ce trebuie să facem e să vedem stadiul implementării tuturor proiectelor care ies din PNRR, asta înseamnă că discutăm de cele 7,8 miliarde, dar și de diferența care a fost asumată prin contracte de finanțare până la 47,4 miliarde. Din ele, cele care sunt doar pe hârtie evident trebuie să le scoți, cele care sunt proiecte cruciale trebuie să înțelegem dacă există vreo cale de mobilizare, punem constructorii să lucreze zi-noapte, să dubleze echipele, orice”, a mai afirmat Pîslaru,

Totodată, a explicat că a cerut, împreună cu premierul, „o asumare fermă din partea fiecărui minister de linie cu ce se mai poate salva”.

„Ce nu se poate termina până în 2026, pentru că nu le-am pregătit la timp, vom stabili surse alternative de finanțare. E foarte important ca de data asta să nu ne mai ascundem în spatele unei file bugetare. Este datoria mea să vă spun lucrurile așa cum sunt. Să nu mai fie lucruri ascunse sub preș. PNRR e o ocazie pentru modernizarea țării. La cererea de plată 2 au început să existe întârzieri. Întârzierile au fost mai mult legate de reforme. La cererea de plată 2, deja România a pierdut peste 10 milioane euro. E un prim rateu. E neputința României de a semna contracte pentru proiecte cu hidrogen și stocare de hidrogen. Întârzierile au devenit cronice. Trebuia să avem 10 cereri de plată, ulterior, am ajuns la 8 cereri de plată. Cu un an înainte de terminarea PNRR suntem cu cererea de plată doar parțial acceptată. Aproximativ 800 milioane de euro sunt suspendate. Întârzierea reformelor a fost doar vârful icebergului. Comisia ne-a întrebat ce vrem să facem cu investițiile pentru că progresul e aproape zero”, a mai spus Dragoș Pîslaru.