Decizia vine în condițiile în care în România prețurile sunt similare cu cele din alte
Este vorba despre o directivă europeană care trebuie transpusă în legislația națională până pe data de 15 noiembrie a acestui an.
Acest lucru nu înseamnă că toate țările din Uniunea Europeană vor avea același salariu minim garantat pe țară, ci fiecare stat trebuie să găsească o soluție pentru a reduce riscul de sărăcie în rândul angajaților și pentru ca aceștia să aibă salarii decente.
Pentru România vorbim despre trei variante analizate în acest moment la Ministerul Muncii.
În primul rând, vorbim despre o indexare cu rata inflației.
Apoi, salariul minim garantat pe țara ar putea fi majorat și în funcție de coșul minim de cumpărături, însă această variantă este puțin probabilă, având în vedere că nu există informații actualizate.
Și nu în ultimul rând, este vorba despre majorarea salariului minim în funcție de salariul mediu pe țară. Vorbim despre 50% din acest venit şi cel mai probabil se va merge pe această variantă.
Având în vedere că salariul minim în România tocmai ce a crescut la 1 ianuarie 2024 și se pregătește o nouă majorare în toamnă, în realitate va însemna o creștere de 40-50 lei net.
Cum a apărut inițiativa implementării salariului minim european
Directiva 2041/2022 privind salariul minim adecvat în UE a fost adoptată în 2022 de Parlamentul European, iar din momentul intrării în vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile acesteia în legislația locală.
Momentul "zero" al inițiativei a fost anul 2017, când întreg ansamblul instituțional al Uniunii Europene a proclamat Pilonul european al drepturilor sociale.
Uniunea Europeană vrea să stabilească un "salariu minim european", care nu va avea însă aceeași valoare în toate țările.
Eugen Tomac: "România trebuie să implementeze salariul minim european. Nivelul de salarizare este mic"
Salariul mediu din România este încă foarte mic raportat la cel minim, dar şi la coşul zilnic, spunea recent europarlamentarul Eugen Tomac, la emisiunea Be EU, de la Antena 3 CNN.
România trebuie să implementeze salariul minim european cel târziu în 2024, potrivit angajamentelor pe care și le-a luat, dar și a unei directive europene în acest sens.
Aceasta prevede că fiecare stat va stabili nivelul venitului minim în funcție de condițiile sociale, economice, dar și de evoluția indicatorilor macroeconomici.
Sunt aici două aspecte extrem de importante în ceea ce privește punctul de pornire în calcul.
Pe de o parte, ar putea fi vorba despre valoare a coșului de cumpărături, o altă variantă ar fi stabilirea unui procent raportat la salariul mediu.
"Şi în Uniunea Europeană, şi în România, există aspecte care trezesc interese şi dezbaterii vii în comisie, pentru că e nevoie de mai multă transparenţă, un echilibru între remunerare şi condiţii, pentru că e frustrare când ştii că dai totul şi nu eşti remunerat la fel, e nevoie de o îmbunătăţire.
Apoi discriminarea care există în continuarea în unele state între bărbaţi şi femei, dar această chestiune a fost eliminată în România.
Toate aceste prevederi pe care Comisia le propune şi trebuie să le adoptăm sunt extrem de importante în momentul de faţă. Oamenii trebuie să se simtă protejaţi când au nevoie de acest sprijin.
Cât priveşte salariul minim european, România începe să se alinieze la cerinţele UE şi cred că acesta este un pas important, dar nivelul nostru de salarizare este încă mic raportat la celelalte state.
În România, salariul minim de acum răspunde la criteriile pe care le defineşte ţara noastră, dar avem un salariu mediu foarte mic raportat la salariul minim", a spus recent europarlamentarul Eugen Tomac, liderul PMP, la emisiunea Be EU, de la Antena 3 CNN.