Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a decis joi că Myanmar este responsabil pentru genocidul împotriva minorității musulmane rohingya din nordul statului Rakhine, unde forțele de securitate au ucis mii de civili și au comis acte de violență sexuală pe scară largă în 2017, scrie France 24. Este pentru prima oară când instanța ONU stabilește că un stat a comis genocid.
Hotărârea vine la șapte ani după ce Gambia, țară cu populație majoritar musulmană, a sesizat Curtea.
"Curtea constată că forțele de securitate din Myanmar au ucis mii de civili rohingya, au comis acte de violență sexuală pe scară largă, precum și acte de violență extremă împotriva copiilor, și au atacat civili rohingya care încercau să fugă", a declarat președintele Curții, judecătorul Yuji Iwasawa, la citirea hotărârii.
Judecătorii au stabilit că "Republica Uniunii Myanmar a comis genocid împotriva grupului rohingya din nordul statului Rakhine".
Potrivit Curții, armata din Myanmar a executat în masă bărbați și băieți, a comis pe scară largă violuri și alte acte de violență sexuală împotriva femeilor rohingya și a incendiat sau a distrus sute de sate în timpul așa-numitelor „operațiuni de curățare”. Judecătorii au mai constatat că armata a răspândit activ mesaje de ură împotriva populației rohingya.
Ofensiva militară a forțat cel puțin 700.000 de membri ai minorității musulmane rohingya să fugă din Myanmar, țară cu populație majoritar budistă.
Cei 15 judecători au stabilit că "singura concluzie rezonabilă care poate explica acțiunile Myanmarului este intenția de a distruge o parte substanțială a grupului protejat, și anume populația rohingya din nordul statului Rakhine". Această constatare a fost decisivă pentru încadrarea faptelor ca genocid.
Hotărârea Curții este definitivă și nu poate fi atacată.
Supraviețuitorii cer dreptate
Pentru cei peste un milion de rohingya care trăiesc acum, dincolo de graniță, în cea mai mare tabără de refugiați din lume, în Bangladesh, hotărârea oferă speranța că responsabilii vor fi trași la răspundere.
"Vreau dreptate", a spus o tânără de 23 de ani, care a supraviețuit unui viol și locuiește cu familia într-un adăpost înghesuit. "Cei care au violat femei ar trebui pedepsiți aspru. Curtea ar trebui să se pronunțe separat asupra acestui lucru", a spus tânăra, care a cerut să îi fie protejată identitatea.
Supraviețuitorii ajunși în Bangladesh au relatat că au avut loc violuri în grup, execuții în masă și acte de cruzime împotriva familiilor și copiilor.
Departe de taberele de refugiați, cei 15 judecători ai Curții au analizat, timp de șapte ani, dacă acțiunile Myanmarului întrunesc condițiile juridice pentru a fi considerate genocid.
Gambia a sesizat Curtea în temeiul Convenției ONU din 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, adoptată după Al Doilea Război Mondial. Convenția permite unui stat parte să sesizeze Curtea dacă acuză un alt stat parte că și-a încălcat obligațiile.
Deși CIJ nu dispune de mijloace proprii pentru a pune în aplicare hotărârile sale, decizia ar putea spori presiunea internațională asupra liderului din Myanmar, Min Aung Hlaing.
Acesta conducea armata în timpul represiunii împotriva populației rohingya. În 2021, el a răsturnat, printr-o lovitură de stat, guvernul ales condus de Aung San Suu Kyi.
În acest an, Min Aung Hlaing a fost instalat în funcția civilă de președinte în urma unor alegeri desfășurate în condiții restrictive. El încearcă să obțină legitimitate pe plan internațional, iar hotărârea Curții i-ar putea îngreuna demersurile diplomatice.
Myanmar a negat constant acuzația de genocid
Autoritățile au susținut că operațiunile militare au vizat grupări insurgente, după o serie de atacuri în care au fost uciși aproximativ 12 membri ai forțelor de securitate.
"Myanmar nu trebuia să stea deoparte și să le dea mână liberă teroriștilor", le-a spus judecătorilor reprezentantul țării, Ko Ko Hlaing, în timpul audierilor din ianuarie.
Gambia susține că populația rohingya a fost vizată pentru a fi distrusă
Ministrul Justiției din Gambia, Dawda Jallow, a declarat că țara sa a sesizat Curtea „după ce a analizat rapoarte credibile despre acte de o violență și o cruzime greu de imaginat, comise împotriva unui grup vulnerabil, dezumanizat și persecutat ani la rând”.
Jallow a mai spus că Gambia beneficiază de sprijinul deplin al Organizației Cooperării Islamice, care reunește 57 de state membre, în demersul său la CIJ.
"Este vorba despre oameni reali, despre poveștile lor și despre o comunitate care există", a adăugat ministrul, referindu-se la miza umană a procesului.
"Vorbim despre populația rohingya din Myanmar. Acești oameni au fost vizați pentru a fi distruși.".
Genocidul este dificil de dovedit în dreptul internațional deoarece convenția impune demonstrarea unei intenții specifice, aceea "de a distruge, în întregime sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios".
În timpul audierilor, Gambia a susținut că intenția de genocid reiese din modul în care au fost organizate și executate operațiunile, din brutalitatea lor extremă, din amploarea violenței sexuale și din faptul că au fost vizați copii.
Experții în drept urmăresc îndeaproape cazul pentru a vedea ce indicii oferă despre modul în care CIJ ar putea analiza un alt dosar aflat pe rol, în care Africa de Sud acuză Israelul de genocid împotriva palestinienilor din Gaza.
Mohammed Osman, unul dintre supraviețuitori, speră că hotărârea îi va permite să se întoarcă acasă și să îndeplinească ritualurile funerare pentru părinții săi și fratele său mai mic, uciși de armata din Myanmar.
"L-au împușcat mortal pe tatăl meu, au silit-o pe mama să intre într-o casă împreună cu alte câteva femei, le-au violat și ne-au incendiat gospodăria", a declarat pentru AFP Osman, în vârstă de 20 de ani.