Scenariul I
Scenariul I privește absorbția integrală a granturilor și a împrumuturilor, în două moduri: fie utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026, fie utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 și 75% în 2025-2026.
Dacă acest scenariu va fi pus în aplicare, realizatorii planului prevăd că cea mai pronunțată creștere economică va fi în anul 2025, cu 1,4 puncte procentuale, pe măsură ce alocarea fondurilor se mărește gradual.
Domeniul construcțiilor va beneficia de cea mai rapidă evoluție în itervalul 2021-2026 după ce se va investi în infrastructura mare, în rețelele de apă curentă și canalizare, în investițiile aferente eficienței energetice și parțial în mobilitate.
În primul scenariu plusul care se va vedea în consumul final va oscila între 0,4 și 0,9 puncte procentuale în perioada 2022-2026.
De asemenea, investițiile vor înregistra o creștere exponențială ca urmare a fondurilor alocate, generând un plus de până la 5,2 puncte procentuale în 2025.
Ca urmare a activităților economice suplimentare generate de PNRR, se estimează un impact pozitiv și asupra principalilor indicatori care caracterizează piața forței de muncă, respectiv populația ocupată, numărul de salariați și rata șomajului.
Totoadă, în acest scenariu se mai prevede și crearea a circa 127 mii locuri de muncă în intervalul 2021-2026.
Scenariul II
Scenariul II constă în absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor, tot în două moduri: utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026 sau utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026.
Utilizarea exclusivă a granturilor ar genera o creștere economică exprimată în PIB de 4,3 puncte procentuale în perioada 2021-2026, iar anul de vârf ar fi 2023, se precizează în document.
Scenariul III
Scenariul III prevede absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor, ceea ce, potrivit calculelor, ar genera o creștere a PIB de 3,4% în perioada 2021-2026.
Planul Național de Redresare și Reziliență - Documentul integral