În fața drogurilor, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale adolescenților poate fi chiar dorința de a aparține unui grup. Teama de respingere, presiunea anturajului și dificultatea de a spune nu au fost câteva dintre temerile discutate la Călărași, în cadrul campaniei naționale „Conștient, nu dependent”, o campanie derulată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.
Elevii, profesorii și părinții au aflat direct de la experți cum pot fi recunoscute situațiile de risc, care sunt semnalele de alarmă și, mai ales, unde și cum poate fi cerut ajutor înainte ca experimentarea să se transforme într-o problemă.
O decizie luată pentru a fi acceptat de ceilalți poate avea consecințe dincolo de cercul de prieteni. La Călărași, adolescenții au discutat despre cum recunosc o situație de risc și cât de greu poate fi să refuze atunci când presiunea vine din propriul anturaj.
„Faptul că am avut un anturaj în care se consuma și am văzut la ei că o făceau și că se simțeau bine, asta a stârnit în mine curiozitate și, în al doilea rând, problema mea de a mă deschide în fața alor mei cred că a condus la a ajunge dependentă de acele substanțe. Probabil, dacă aș fi vorbit din timp, lucrurile ar fi stat diferit în momentul de față”, povestește Alexandra Ristrea, fostă consumatoare de droguri.
„În 14 ani de consum s-au întâmplat foarte multe lucruri, foarte multe căderi, foarte multe eșuări, foarte multe regrete, foarte, foarte multă rușine, în primul rând. Asta am simțit timp de 14 ani continuu. La început nu simțeam asta. La început m-am simțit puternică, la început am avut impresia că am descoperit cheia succesului și că la mine s-a descoperit femeia de afaceri imbatabilă și party girl cu care nimeni nu putea ține pasul”, susține și Andreea Georgiana Cazan, fostă consumatoare de droguri.
Elevii au descoperit astfel ce se întâmplă după primele experiențe cu drogurile și ce consecințe poate avea consumul asupra vieții unui adolescent. Temele abordate în discuții au pus accent pe înțelegerea riscurilor înainte de o decizie periculoasă.
„Considerăm cu tărie că adolescenții au nevoie să audă cât mai multe informații de la cât mai mulți adulți de încredere. Cu siguranță, un minim de informație rămâne și e foarte important în prevenție. Că deja, când ajungem la combatere, e un proces mult mai îndelungat și mai greoi”, a explicat Gabriela Maalouf, psiholog.
Discuția a mers și dincolo de efectele substanțelor interzise. Nevoia de apartenență, anxietatea și teama de respingere fac parte din componenta psihologică a prevenției. La fel de important este felul în care adulții răspund atunci când un adolescent are nevoie de sprijin.
„Am avut o activitate cu mai multe sute de elevi, urmează o activitate cu adulți. Încercăm să venim cu elemente de noutate, cu elemente atractive pentru dezvoltarea personală a adolescenților, pentru a-i ține departe de vicii și de toate aceste probleme”, susține Cătălin Țone, expert antidrog.
„Încercăm să le povestim și să avem niște discuții libere despre drepturile lor și, mai ales, despre responsabilitățile lor. Și ajungem și la subiectul care, spun eu, că îi interesează și îi atinge cel mai puternic: ce se întâmplă dacă decid să încalce legea?”, spune Diana Stănculescu, avocat.
Campania națională antidrog „Conștient, nu dependent”, derulată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, continuă în alte școli și comunități din țară.
Următoarele întâlniri sunt programate pe 8 octombrie la Piatra Neamț și pe 9 octombrie la Târgu Mureș.
La București, în cadrul Salonului Auto București, va avea loc miercuri, 7 octombrie, acțiunea „Conștient, nu dependent la volan”.