În Cecenia lui Kadîrov femeile n-au nicio șansă. Cazul șocant al tinerelor care au fugit din țară ca să se salveze. Apoi au fost ucise

Aliya Ozdamirova, fiica unui fost ministru adjunct al sportului din Cecenia, a fost înmormântată în Cecenia, pe 12 noiembrie.

Ozdamirova fugise în Georgia cu câteva săptămâni înainte, după ce a raportat abuzuri și amenințări din partea rudelor, legate de bisexualitatea ei, potrivit grupului de criză North Caucasus SOS (NC SOS), care asistă persoanele LGBTQ+ persecutate în regiune, relatează The Moscow Times.

Ea a murit pe 9 noiembrie, la o zi după ce s-a întors în Cecenia.

„Viața mea este în pericol”, spunea Ozdamirova, în vârstă de 33 de ani, într-un mesaj trimis grupului NC SOS cu puțin timp înainte de întoarcere. „Dacă mi se întâmplă ceva, vreau ca oamenii să știe ce s-a întâmplat”.

Ozdamirova este cea mai recentă dintr-o serie de victime femei care au murit în circumstanțe neclare, după ce au fugit din familii abuzive din Caucazul de Nord și au căutat refugiu în țări vecine.

Deși familia ei insistă că a murit din cauze naturale, iar cauza oficială a decesului nu a fost încă stabilită, NC SOS suspectează că Ozdamirova ar fi putut fi victima a ceea ce este cunoscut drept o „crimă de onoare”, o practică ce persistă în anumite părți ale Caucazului de Nord, în ciuda faptului că este ilegală.

Este dificil de cunoscut numărul exact al acestor crime, pentru că ele sunt de obicei comise în secret. Apărătorii drepturilor omului estimează că cel puțin câteva zeci de femei au fost ucise în circumstanțe similare între 2012 și 2017, cu alte cazuri suspecte ulterior, inclusiv presupusa ucidere a Sedei Suleimanova.

Oficialii din Caucazul de Nord au contestat sau au negat faptul că aceste „crimele de onoare” au loc în republica lor.

Viața sub amenințare

Regimul liderului cecen Ramzan Kadîrov impune norme sociale stricte, pe fondul unor atitudini islamice conservatoare larg răspândite. Grupurile pentru drepturile omului spun că persoanele LGBTQ+ se confruntă cu un pericol deosebit în regiune.

Ozdamirova și-a ascuns în mare parte bisexualitatea față de rude până după moartea tatălui ei, în 2020, a declarat purtătoarea de cuvânt a NC SOS, Aleksandra Miroșnikova.

Ulterior, ea a spus că a fost bătută de frații ei, atât din cauza orientării sale sexuale, cât și în urma unor acuzații din partea partenerilor de afaceri, potrivit cărora ar fi deturnat fonduri ale investitorilor. Ozdamirova a negat acuzațiile, afirmând că nu avea niciun motiv financiar, având în vedere averea familiei sale.

În mesaje ei, Ozdamirova spunea că se temea de legăturile rudelor sale cu conducerea Ceceniei.

„Când am decis să fug, știam că va trebui să fac totul public. Pot vorbi despre multe lucruri pe care nici Kadîrov, nici Rusia nu ar dori să le vadă expuse. Înțeleg că acest lucru mă pune și mai mult în pericol, dar nu voi tăcea”, spunea ea într-un mesaj.

Ea și-a acuzat, de asemenea, fratele că are contacte directe cu Kadîrov.

„Fie le va spune lor [oamenilor lui Kadîrov] să mă omoare, fie va ordona altcuiva să o facă”, a scris ea despre fratele său. De asemenea, a spus că acesta a amenințat că va angaja pe cineva să o ucidă, în loc să o facă el însuși.

Pe măsură ce amenințările s-au intensificat, NC SOS a sfătuit-o pe Ozdamirova să plece într-o a treia țară. O evacuare fusese programată pentru 8 noiembrie, dar nu a mai avut loc.

În schimb, ea a rămas în contact cu unchiul ei, care a convins-o că fusese deschis un dosar penal împotriva ei, o afirmație despre care NC SOS a avertizat că ar putea fi o capcană.

Unchiul a întâlnit-o pe aeroportul din Baku, Azerbaidjan, și a insistat să stea într-un hotel în timp ce el încerca să „își folosească relațiile” pentru a o ajuta cu dosarul penal, potrivit NC SOS.

A doua zi, ea a fost dusă înapoi în Cecenia. A murit o zi mai târziu.

„Spusese clar că nu se va mai întoarce niciodată în Rusia, în nicio circumstanță”, a spus Miroșnikova. „Principala întrebare este cum au reușit rudele ei să o aducă înapoi”.

Un tipar al morților

În aceeași zi în care Ozdamirova a fugit în Georgia, o altă femeie cecenă, Aishat Baimuradova, în vârstă de 23 de ani, a fost găsită moartă într-un apartament din Erevan, capitala Armeniei.

NC SOS a ajutat-o pe Baimuradova să fugă din Cecenia în ianuarie 2025, după ani de abuzuri acasă, fiind într-o căsătorie forțată, a spus Miroșnikova.

Presupusele legături ale familiei ei cu clanul lui Kadîrov au complicat eforturile de evacuare, iar la un moment dat activiștii au anulat evacuarea, temându-se că rudele o vor urmări în străinătate.

„I-au scris la scurt timp după ce a ajuns în Armenia, promițând împăcare dacă se întoarce, dar și amenințând-o că va suferi dacă va vorbi împotriva lor”, a spus Miroșnikova.

Ulterior, familia a renegat-o.

Baimuradova a părăsit în cele din urmă un adăpost, și-a găsit un loc de muncă și a închiriat o cameră. A început să critice public violența domestică și autoritățile cecene și a căutat modalități de a ajuta alte victime ale abuzurilor, o decizie despre care organizațiile pentru drepturile omului au avertizat că o poate expune unui pericol suplimentar.

„Nu s-a autocenzurat niciodată”, a spus Miroșnikova, adăugând că Baimuradova și-a păstrat conturile de social media publice și și-a distribuit locația. „Cecenii activi politic nu își pot permite să se comporte astfel în siguranță, nici măcar în Europa”.

În septembrie, Baimuradova a început să primească amenințări de la numere necunoscute.

„Era alarmată, dar nu avea pașaport străin, iar fără acesta este greu să aplici pentru o viză umanitară europeană”, a spus Lidia Mihalcenko, fondatoarea proiectului Caucasus Without Mothers. „A fost lăsată să se confrunte singură cu amenințările”.

Autoritățile armene au declarat-o dispărută pe 17 octombrie. Trei zile mai târziu, poliția a găsit-o moartă. Suspiciunile s-au concentrat asupra Karinei Iminova, despre care se spune că a fost ultima persoană care a văzut-o în viață.

NC SOS a stabilit ulterior că Iminova, care pretindea că este din Daghestan, era de fapt din Kârgâzstan și că a călătorit în Cecenia.

Poliția armeană nu a numit niciun suspect. O investigație comună realizată de NC SOS și publicația independentă Agenstvo a identificat un bărbat surprins de camerele de supraveghere părăsind apartamentul lui Baimuradova ca fiind Saidkhamzat Baisarov, despre care Agenstvo a spus că este înrudit cu omul de afaceri și aliatul lui Kadîrov, Ruslan Baisarov. Atât el, cât și Iminova au părăsit Armenia la scurt timp după moartea lui Baimuradova.

Postul de televiziune rus din exil Dozhd a relatat, citând o sursă apropiată cazului, că Baimuradova ar fi fost probabil otrăvită.

Vigilență constantă

Jurnalista Svetlana Anokhina, fondatoarea grupului pentru drepturile omului Marem, a spus că femeile care fug de abuzuri în Caucazul de Nord trebuie să trăiască într-o teamă constantă de a fi găsite.

„Cum a fost găsită [Laura] Avtorkhanova de rudele ei în Georgia, deși a călătorit printr-o a treia țară? Și-a pornit iPhone-ul, iar familia ei a avut acces la iCloud”, a spus Anokhina. „Indiferent unde merg, auzirea limbii lor materne le poate face pe fugare neliniștite”.

Anokhina a menționat cazuri în care familiile își urmăresc fiicele chiar și după relocarea acestora în Europa, convingându-le să își retragă plângerile de abuz înainte de a le duce înapoi în Caucaz sub pretextul unei excursii de familie.

În timp ce unii activiști descriu moartea lui Baimuradova ca fiind o crimă de onoare, Miroșnikova a spus că Ozdamirova se potrivește mai clar acestui tipar.

„Ceea ce i s-a întâmplat Alinei Ozdamirova se încadrează mult mai clar”, a spus ea. „Cel mai probabil a fost convinsă [să se întoarcă], lucru care rămâne greu de înțeles. În discuțiile cu coordonatorul nostru, Aliya avertiza că până și menținerea contactului cu mama ei ar fi periculos. Părea curajoasă, inteligentă, pe deplin conștientă de riscuri. Ceea ce s-a întâmplat nu se aliniază cu nimic din ceea ce a spus sau a făcut înainte”, a adăugat Miroșnikova.