România nu face investiţii în domeniul cercetării nici măcar când are bani. Ministerul Educaţiei este acuzat că ţine blocate 60 de miliarde lei, alocate pentru 10 programe de cercetare, dezvoltare şi inovare. Din acest motiv, fundaţia FACIAS avertizează că va da în judecată ministerul dacă nu emite documentele necesare pentru aplicarea programelor. În replică, Autoritatea Naţională pentru Cercetare susţine că Planul Naţional este operaţional de 3 ani, timp în care s-au cheltuit deja peste 4 miliarde de lei, adică doar 6% din suma totală.
Adoptat încă din 2022, al patrulea Plan Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare prevede investiții de 60 de miliarde de lei pentru modernizarea României. Au mai rămas însă la dispoziţie doar 4 ani pentru folosirea fondurilor.
Andrei Alexandru, preşedinte Autoritatea Naţională pentru Cercetare: Pragul de 60 de miliarde lei nu poate fi depăşit, însa el va fi atins doar dacă bugetul alocat Autoritatii Nationale pentru Cercetare va permite acest lucru.
Ministerul Educaţiei este acuzat de Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului că ţine banii blocaţi atât timp cât nu emite normele metodologice și procedurile de punere în aplicare. Ministerul este somat să ia măsuri până pe 17 ianuarie, pentru a nu fi chemat în judecată.
Reprezentanţii instituţiei spun însă că planul este deja operaţional, în baza unor reguli aprobate în urmă cu 21 de ani, care încă mai pot fi folosite, în mare parte.
Andrei Alexandru, preşedinte Autoritatea Naţională pentru Cercetare: Normele metodologice incidente sunt cele adoptate incă din anul 2004, prin Hotararea de Guvern 1265. Chiar recent am aprobat, la sfârşitul lui decembrie, lista proiectelor finanţabile pentru cele mai importante proiecte de cercetare. E vorba de centrele de excelenţă, un buget de 1,5 miliarde de lei. În ultimii 3 ani, s-au executat în jur de 4,5 miliarde lei.
Adică în jur de 6% din suma totală de 60 de miliarde de lei, prea puţin pentru a transforma cercetarea în tehnologii, produse şi, implicit, în locuri de muncă bine plătite.
În România, cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare reprezintă doar 0,46% din PIB, ceea ce înseamnă că sunt de 5 ori mai mici decât media Uniunii Europene, care este de 2,24% din PIB.
Efectul este și unul strategic: România își pierde capacitatea de a atrage și utiliza eficient fonduri, de a construi ecosisteme locale de inovare și de a transforma cercetarea în soluții competitive pentru economie și societate.