Problema nu este că ne lipseşte creativitatea în România, provocarea este să o observăm, să o conectăm şi să-i creăm spaţiul necesar pentru a o dezvolta, a afirmat luni Mirabela Grădinaru, partenera preşedintelui Nicuşor Dan, la masa rotundă "Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative" din cadrul Romanian Creative Week X Bucharest, ediţia a II-a, găzduită de Biblioteca Centrală Universitară "Carol I", potrivit Agerpres.
"Ceea ce se întâmplă aici este mai mult decât o conversaţie despre industriile creative, este o conversaţie despre colaborare, despre punţi între domenii şi despre capacitatea noastră de a construi împreună. De fapt, aici ajungem, cum facem să construim împreună pentru România, pentru că cele mai valoroase idei apar adesea la intersecţia dintre perspective diferite. Şi asta faceţi astăzi aici, mai multe domenii, perspective diferite.
Ştim că România are o relaţie profundă cu patrimoniul şi tradiţia sa, dar are şi oameni care lucrează la limita tehnologiei şi a inovaţiei, şi noi nu trebuie să alegem între trecut şi viitor, miza noastră este să descoperim ce putem construi atunci când ne întâlnim.
Şi, atunci când vorbim despre ecologii creative, vorbim, de fapt, despre ecosisteme ale încrederii şi colaborării. Creativitatea nu se dezvoltă în izolare, ea are nevoie de conexiuni, de oameni care împărtăşesc idei, de instituţii care susţin această iniţiativă – şi sper că Administraţia Prezidenţială prin prezenţa ei astăzi, aici, subliniază faptul că vă doriţi să sprijiniţi toate industriile creative – şi de comunităţi care încurajează experimentul şi curajul de a încerca ceva nou, pentru că de multe ori ne lipseşte curajul, chiar dacă mai avem iniţiative", a declarat Mirabela Grădinaru.
Ea a spus că în trecut "puterea unei naţiuni era nemăsurată în primul rând prin resursele pe care le deţinea".
Ulterior, partenera de viaţă a preşedintelui României a mai adăugat următoarele: "Astăzi, într-o economie bazată pe cunoaştere şi inovaţie, sunt sigură că avantajul competitiv este dat tot mai mult de capacitatea noastră de a genera idei şi de a le transforma în soluţii relevante pentru societate, pentru a răspunde astfel diferitelor probleme cu care se confruntă societăţile în ziua de astăzi".
"Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, produse sau servicii, ele creează posibilităţi – posibilitatea unui oraş de a se reinventa, a unei somităţi de a se face auzite, a unui tânăr de a-şi construi viitorul aici, în România. Şi cred cu sinceritate că provocarea următorilor ani este să transformăm energia creativă pe care o avem într-un avantaj strategic, pentru dezvoltarea ţării, mai ales în era AI (inteligenţa artificială), pentru că viitorul nu aparţine doar celor care au celor resurse, ci celor care au imaginaţia, curajul şi capacitatea de a transforma ideile în realitate", a subliniat Mirabela Grădinaru.
Masa rotundă "Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative", găzduită de Marlene Herberth, a pus în discuţie felul în care creativitatea românească poate fi recunoscută, conectată şi susţinută pe termen lung.
"România are nevoie să devină mai bună în a recunoaşte, conecta şi susţine creativitatea pe care o are deja. Din practica mea, la întâlnirea dintre patrimoniu, artă contemporană şi comunităţi, văd cât de mult depinde continuitatea unei idei de relaţiile care o susţin: cine transmite cunoaşterea, cine oferă spaţiu pentru experiment, cine finanţează şi cine deschide accesul către public", a afirmat gazda evenimentului.
Consilierul prezidenţial Valentin-Sorin Costreie a menţionat că una dintre problemele României se referă la creativitate.
"Invitaţia era pentru o masă rotundă care de fapt nu există, dar ne folosim imaginaţia şi aici avem o masă rotundă, sunt nişte mici mese rotunde, şi mă gândeam cred că asta e şi problema României. România are insule de creativitate deja certificate şi deja care exportă creaţii. Problema este cum unim aceste mici mese rotunde într-o mare masă rotundă numită în România creativă. Eu nu cred că o putem face decât dacă împingem lucrurile de jos, de foarte timpuriu, aş spune chiar de la educaţia timpurie din grădiniţă şi din primii ani de şcoală, şi cultivăm ceva ce noi n-am prea cultivat. (...) De ce ar trebui să avem o Românie creativă? Sistemul nostru educaţional nu este calat şi croit pentru a hrăni creativitatea, din contră. (...) Ce trebuie să facem ca să devenim creativi? Trebuie să schimbăm paradigma educaţională a întregii societăţii. Trebuie să hrănim această curiozitate pe care noi o avem şi copiii sunt foarte creativi şi inventivi. Problema este că noi îi înregimentăm şi prin această înregimentare le pierdem potenţialul lor de creativitate", a susţinut el.
Costreie a subliniat că în România "există un potenţial care atunci când este hrănit de un interes special, al unor mentori, părinţi, unor modele pe care aceşti copii ar trebui să le aibă, se poate". "Cred că trebuie să le hrănim creativitatea şi să le oferim modele", a adăugat el.
La masa rotundă "Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative" au fost prezenţi arhitectul Teodor Frolu, membru fondator al Asociaţiei Spaţiu Urban Bucureşti, artistul vizual Andrei Cozlac, curatorul New Media District al RCW, Andrei Boncea, preşedintele Alianţei Producătorilor de Film, designerul Ioana Ciolacu, preşedinte Romanian Fashion Council, Anca Lupeş, preşedinte RAW Music & Fondator Mastering The Music Business, Bogdan Trâmbaciu, director al Unităţii de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.
Romanian Creative Week X Bucharest se desfăşoară până pe 8 octombrie, aducând în capitală artă contemporană, modă, instalaţii şi evenimente dedicate industriilor creative.