A murit Cary-Hiroyuki Tagavwa, actorul japonez devenit celebru pentru rolul și replicile memorabile din „Mortal Kombat”
Publicat acum 1 ora si 57 minute
Un studiu realizat de o echipă de cercetători din Olanda a arătat că misofonia are legături genetice cu afecțiuni precum depresia și anxietatea. Cu toții cunoaștem persoane care se simt inconfortabil atunci când aud sunete precum respirația zgomotoasă, mestecatul sau sorbitul puternic, bătăile repetitive cu pixul, tropăitul, pașii sau zgâriatul tablei cu unghiile. Pentru cei care suferă de misofonie, astfel de sunete – inclusiv sforăitul – pot declanșa un răspuns intens și stresant.
În urma unei cercetări, realizată de specialişti din Țările de Jos şi publicată în 2023 s-a concluzionat că această afecțiune împarte gene comune cu tulburările de dispoziție, cum ar fi anxietatea, depresia și tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), potrivit publicaţiei Science Alert.
Psihiatrul Dirk Smit de la Universitatea din Amsterdam și colegii săi au analizat informaţii genetice din bazele de date ale Psychiatric Genomics Consortium, UK Biobank și 23andMe, și au descoperit că persoanele care s-au identificat ca având misofonie aveau o probabilitate mai mare să prezinte gene asociate cu tulburări psihiatrice, precum și cu tinitus (țiuitul urechilor).
Pacienții cu tinitus – un țiuit persistent și ascuțit în urechi – sunt, de asemenea, mai predispuși să aibă simptome psihologice de depresie și anxietate.
"A existat, de asemenea, o suprapunere cu genetica PTSD-ului", i-a spus Dirk Smit lui Eric W. Dolan de la PsyPost, conform sursei citate.
Ulterior, psihiatrul de la Universitatea din Amsterdam a făcut următoarele precizări: "Aceasta înseamnă că genele care dau o sensibilitate la PTSD cresc și probabilitatea apariției misofoniei, ceea ce ar putea indica un sistem neurobiologic comun care le afectează pe ambele. Iar acest lucru ar putea sugera că tehnicile de tratament utilizate pentru PTSD ar putea fi aplicate și în cazul misofoniei."
Pe de altă parte, acest aspect nu înseamnă că misofonia și celelalte afecțiuni au neapărat mecanisme comune, ci doar că unele dintre factorii genetici de risc pot fi similari.
În clipul de mai jos poţi viziona un rezumat al concluziilor la care au ajuns experţii olandezi.
Jurnaliştii publicaţiei de la Science Alert au mai scris că studii anterioare au arătat că persoanele care suferă de misofonie sunt mai predispuse să își interiorizeze suferința.
Cercetarea realizată de Dirk Smit și echipa sa, publicată în 2023, a confirmat acest lucru, evidențiind legături puternice cu trăsături de personalitate precum îngrijorarea, sentimentul de vinovăție, singurătatea și nevrotismul.