Mortalitatea în rândul tinerilor a crescut alarmant la nivel global. Rezultatele celui mai nou studiu sunt îngrijorătoare

Lumea se confruntă cu „o criză emergentă” din cauza creșterii ratelor de mortalitate în rândul adolescenților și tinerilor adulți, potrivit unui amplu studiu privind cauzele morții și ale îmbolnăvirilor la nivel global.

Cercetătorii au explicat că motivele variază de la consumul de droguri și alcool, precum și sinucideri în America de Nord, până la boli infecțioase și accidente în Africa subsahariană. Ei avertizează că datele ar trebui să reprezinte „un semnal de alarmă” pentru factorii de decizie, relatează The Guardian.

Studiul a mai arătat că bolile cronice, precum afecțiunile cardiovasculare și diabetul, sunt responsabile pentru două treimi din totalul problemelor de sănătate la nivel mondial, în timp ce tulburările psihice sunt în creștere accelerată.

Potrivit cercetătorilor, jumătate din povara globală a bolilor ar putea fi prevenită, fiind cauzată de factori de risc evitabili, precum hipertensiunea arterială, poluarea aerului, fumatul și obezitatea.

Analiza, intitulată Global Burden of Disease, a fost realizată de o rețea de 16.500 de oameni de știință, pe baza a peste 300.000 de surse de date. Studiul a fost publicat în revista The Lancet și prezentat duminică la Summitul Mondial al Sănătății de la Berlin.

Rezultatele arată că, în 2023, rata generală a deceselor a scăzut în toate cele 204 țări și teritorii analizate, iar speranța de viață globală și-a revenit după declinul provocat de pandemia de Covid-19.

În prezent, speranța de viață este de 76,3 ani pentru femei și 71,5 ani pentru bărbați,cu peste 20 de ani mai mult decât în 1950. Cu toate acestea, persistă „diferențe geografice majore”, de la o medie de 83 de ani în regiunile dezvoltate la doar 62 în Africa subsahariană.

Date îngrijorătoare privind decesele în rândul tinerilor

Cercetătorii s-au declarat însă deosebit de îngrijorați de creșterea constantă sau de menținerea unor rate ridicate ale mortalității în rândul adolescenților și tinerilor adulți.

În America de Nord și în unele zone din America Latină, aceste creșteri sunt determinate de sinucideri și de consumul de droguri și alcool.

„Creșterile foarte accentuate ale deceselor în rândul adolescenților și tinerilor ne-au atras imediat atenția”, a declarat dr. Christopher Murray, directorul Institutului pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății (IHME) din cadrul Universității Washington.

El a explicat că majorarea numărului de decese în rândul tinerilor adulți, mai ales în America de Nord, este „strâns legată de creșterea anxietății și depresiei în rândul tinerilor, în special al femeilor”.

„S-a discutat mult despre tulburările de sănătate mintală, dar cauzele sunt încă dezbătute. Este vorba despre rețelele sociale? Despre utilizarea dispozitivelor electronice? Despre schimbările în stilurile de parenting? Știm doar că pandemia de Covid le-a agravat. Există multă controversă în jurul acestor cauze, iar asta îngreunează găsirea soluțiilor”, a spus Murray.

În Africa subsahariană, modelele statistice revizuite au arătat că decesele copiilor între 5 și 14 ani au fost, din 1950 încoace, mai numeroase decât se estima anterior, din cauza bolilor infecțioase și a accidentelor neintenționate.

Pentru femeile cu vârste între 15 și 29 de ani, rata deceselor a fost cu 61% mai mare decât se credea anterior, principalele cauze fiind complicațiile în sarcină sau la naștere, accidentele rutiere și meningita.

„Un avertisment serios”

„Rezultatele prezentate în studiul Global Burden of Disease reprezintă un avertisment serios, guvernele și sistemele de sănătate trebuie să reacționeze rapid și strategic la aceste tendințe îngrijorătoare care schimbă prioritățile în domeniul sănătății publice”, a spus Murray.

Dr. Githinji Gitahi, directorul organizației Amref Health Africa, a subliniat că 60% din populația Africii are sub 25 de ani, o „resursă extraordinară”, dar avertizează că sistemele de sănătate fragmentate îi lasă pe tineri fără protecție.

„Bolile precum malaria, HIV și tuberculoza continuă să răpească prea multe vieți tinere din cauza sistemelor medicale slabe, a întreruperii tratamentelor și a lipsei de vaccinuri. În același timp, creșterea bolilor netransmisibile în rândul tinerilor africani nu este o amenințare viitoare, este o realitate prezentă. Lipsa reglementării producției alimentare și absența educației nutriționale într-un mediu urban în continuă schimbare duc la un stil de viață tot mai nesănătos”, a spus acesta.

Gitahi a cerut „consolidarea sistemelor de sănătate prin investiții reale în politici publice centrate pe tineri”.

La rândul ei, profesoara Emmanuela Gakidou, coautoare a studiului și cercetătoare la IHME, a avertizat că progresele realizate în regiunile sărace sunt amenințate de reducerile recente ale ajutoarelor internaționale.

„Aceste țări depind de finanțarea globală pentru servicii medicale de bază, medicamente și vaccinuri. Fără acest sprijin, decalajele vor continua să se adâncească”, a spus Gakidou.

„Sănătatea este cea mai puternică investiție pe care o putem face. Îngrijirea integrată este cheia, într-o lume confruntată simultan cu costurile tot mai mari ale vieții, creșterea bolilor cronice și izbucnirea epidemiilor, dar și cu efectele schimbărilor climatice”, a concluzionat ea.