Muntele de gheață Prudhoe Dome din nord-vestul Groenlandei cu o lățime de peste 80 de kilometri și o înălțime de 500 de metri ascunde un secret terifiant. În urma unei expediții, cercetătorii au extras roca de bază din adâncul calotei glaciare, iar rezultatele au scos la lumină faptul că, în trecut, porțiuni mari din Groenlanda erau fără gheață, când temperaturile globale nu erau mult mai mari decât sunt acum, potrivit The Washington Post.
Dacă aceeași topire s-ar produce astăzi, nivelul mediu al mării ar crește de la 19 cm la 0,7 metri. Mari orașe de coastă ca New York, Tokyo, Shanghai, Miami, Mumbai, Amsterdam sau Veneția ar putea fi sub ape în zonele lor joase.
Cercetătorii sperau să descopere că Prudhoe Dome nu se topise de la ultimul interglaciar - o perioadă geologică de acum mai bine de 100.000 de ani, când temperaturile globale erau puțin mai calde decât sunt astăzi.
Însă măsurătorile de luminescență au sugerat că sedimentele fuseseră îngropate doar de aproximativ 7.100 de ani. Aceasta însemna că gheața de pe vârful Prudhoe Dome dispăruse în condiții similare cu clima actuală, când Arctica era cu aproximativ 3 până la 5 grade mai caldă decât era în secolul al XIX-lea.
Experimentul oamenilor de știință a fost un efort fără precedent de a extrage roca de bază din adâncul calotei glaciare. El a fost perturbat în mod constant de vânturi puternice și viscole atât de dense încât au blocat soarele. Era greu de imaginat că această întindere formidabilă, înghețată, ar putea dispărea vreodată.
Dar rocile pe care le-au descoperit în acea expediție din 2023 conțin semnături chimice care arată că Prudhoe Dome s-a topit complet în ultimii 10.000 de ani - și ar putea suferi în curând aceeași soartă pe fondul schimbărilor climatice moderne.
Avertismentul oamenilor de știință privind topirea calotei glaciare
Rezultatele publicate în revista Nature Geoscience reprezintă un avertisment pentru o planetă care se încălzește, a declarat autorul principal Caleb Walcott-George.
Cercetătorii au recunoscut că topirea actuală ar putea să nu imite cu exactitate ceea ce s-a întâmplat în trecut. Cauza schimbărilor climatice moderne - poluarea provenită în principal din arderea combustibililor fosili - este distinctă de ușoarele oscilații ale orbitei Pământului care au declanșat încălzirea cu mii de ani în urmă.
Însă cercetătorii au spus că descoperirile lor ar putea fi folosite pentru a îmbunătăți modelele computerizate utilizate pentru a simula modul în care calota glaciară răspunde la încălzire.
„Înțelegerea modului în care calota glaciară a evoluat în trecut... ne permite să facem predicții mai bune despre viitorul nostru”, a spus Walcott-George, geolog glaciar la Universitatea din Kentucky.
Ce se întâmplă îm Groenlanda contribuie la creșterea nivelului oceanelor
Arctica este locul cu cea mai rapidă încălzire de pe planetă, iar Groenlanda contribuie mai mult la creșterea nivelului oceanelor decât orice altă masă de gheață de pe Pământ. Dacă întreaga calotă glaciară s-ar topi, nivelul mării la nivel global ar crește cu 7,3 metri.
Dar oamenii de știință nu sunt siguri exact ce se va întâmpla pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească, a declarat Jason Briner, geolog la Universitatea din Buffalo și coautor al noului studiu. Modificările altitudinii și reflexiei calotei glaciare ar putea declanșa bucle de feedback care încetinesc ritmul topirii sau îl accelerează. Unele cercetări sugerează că Groenlanda s-ar putea apropia de un punct de cotitură către un declin ireversibil.
O astfel de catastrofă s-a mai întâmplat înainte, a spus Briner. Într-o analiză din 2016 a unor probe de sub cea mai groasă parte a calotei glaciare, el a ajutat la demonstrarea faptului că roca de bază a fost expusă la lumina soarelui cândva în ultimii 1,1 milioane de ani.
Descoperirea consolidează un număr tot mai mare de dovezi care sugerează că calota glaciară a Groenlandei este extrem de susceptibilă la fluctuațiile de temperatură, a spus Briner.