Din cauza inundațiilor şi a unei crize a locuințelor, în Olanda se observă un interes tot mai mare pentru cartierele plutitoare. Aceste comunități construite pe apă inspiră proiecte mai ambițioase în țări predispuse la inundații, de la Polinezia Franceză până la Maldive, conform BBC.
Când o furtună puternică a lovit în octombrie 2022, locuitorii comunității plutitoare Schoonschip din Amsterdam nu aveau nicio îndoială că vor trece peste ea.
Și-au legat bicicletele și băncile de afară, au verificat cu vecinii pentru a se asigura că toată lumea are suficientă mâncare și apă și s-au ghemuit în timp ce cartierul lor aluneca în sus și în jos pe stâlpii de fundație din oțel, ridicându-se odată cu apa și coborând la poziția inițială după ce ploaia s-a potolit.
„Ne simțim mai în siguranță în timpul unei furtuni pentru că plutim”, spune Siti Boelen, o producătoare de televiziune olandeză care s-a mutat la Schoonschip acum doi ani. „Mi se pare cam ciudat că a construi pe apă nu este o prioritate la nivel mondial.”
„Primăria dorește să extindă conceptul de locuințe plutitoare deoarece reprezintă o utilizare multifuncțională a spațiului pentru locuințe și pentru că e calea sustenabilă de urmat”, spune Nienke van Renssen, consilier municipal al orașului Amsterdam din partea partidului GreenLeft.
› Vezi galeria foto ‹
Inginerii olandezi le proiectează şi pentru alte ţări
Comunitățile plutitoare din Olanda, apărute în ultimul deceniu, au devenit inspiraţie de concept pentru proiecte la scară mai mare, conduse acum de ingineri olandezi.
Acestea nu se află doar în țări europene precum Marea Britanie, Franța și Norvegia, ci și în Polinezia Franceză și Maldive, unde creșterea nivelului mării în această națiune din Oceanul Indian reprezintă acum o amenințare existențială. Există chiar și o propunere pentru insule plutitoare în Marea Baltică pe care ar fi construite orașe mici.
Casele plutitoare sunt construcții sigure
O casă plutitoare poate fi construită pe orice țărm și este capabilă să facă față creșterii nivelului mărilor sau inundațiilor provocate de ploaie, rămânând la suprafața apei.
Spre deosebire de casele care plutesc pe apă, care pot fi ușor dezacostate și mutate, casele plutitoare fixe sunt ţintuite în țărm, adesea sprijinite pe stâlpi de oțel, și sunt de obicei conectate la sistemul local de canalizare și la rețeaua electrică.
Sunt similare din punct de vedere structural cu casele construite pe uscat, dar în loc de subsol, au o cocă de beton care acționează ca o contragreutate, permițându-le să rămână stabile în apă.
În Olanda, acestea sunt adesea case prefabricate, de formă pătrată, cu trei etaje, construite în afara amplasamentului, din materiale convenționale, cum ar fi lemnul, oțelul și sticla.
Pentru orașele care se confruntă cu inundații tot mai agravante și cu o lipsă de terenuri pentru locuințe, casele plutitoare reprezintă un model potențial pentru extinderea locuințelor urbane în era schimbărilor climatice.
Acum avem tehnologia, posibilitatea de a construi pe apă”, spune Olthuis, un arhitect olandez care a proiectat 300 de case plutitoare, birouri, școli și centre de asistență medicală. El a adăugat că el și colegii săi „nu se consideră arhitecți, ci medici de oraș și vedem apa ca pe un medicament”.
Birouri şi fermă plutitoare la Rotterdam
Rotterdam, care se află cu 90% sub nivelul mării și găzduiește cel mai mare port din Europa, găzduiește cea mai mare clădire de birouri plutitoare din lume, precum și o fermă plutitoare unde vacile sunt mulse de roboți, furnizând produse lactate magazinelor alimentare locale.
„În ultimii 15 ani, ne-am reinventat ca oraș-deltă”, spune Arnoud Molenaar, directorul de reziliență al orașului Rotterdam. „În loc să vedem apa doar ca pe un dușman, o vedem ca pe o oportunitate.”