Un zăcământ uriaş de aur a fost descoperit la 700 de metri adâncime în ocean, în apropierea coastei Japoniei
Publicat acum 2 ore si 13 minute
Tot mai puțini angajați tineri își doresc să ocupe funcții de conducere. Dacă firmele nu vor pregăti noi lideri și nu îi vor încuraja pe membrii Generației Z să accepte astfel de responsabilități, le va fi din ce în ce mai greu să rămână performante, scrie Euronews.
Este vorba despre pe cei născuți între a doua jumătate a anilor 1990 și începutul anilor 2010, care au crescut cu internetul, telefoanele inteligente și rețelele sociale.
Mare parte dintre ei au intrat deja pe piața munci, dar pentru acești tineri, succesul profesional nu mai este definit în primul rând prin promovare. Mulți preferă să păstreze un echilibru între viața profesională și cea personală, în loc să accepte mai multe responsabilități și un program de lucru mai lung.
Această tendință devine o provocare tot mai mare pentru companii, dintre care multe au deja dificultăți în pregătirea viitoarei generații de lideri.
"Dacă ne uităm la cercetările realizate la nivel mondial, doar aproximativ 6% dintre membrii Generației Z vor să ocupe funcții de conducere și să devină șefi. Pentru organizații și structurile lor, aceasta este o problemă foarte mare”, a declarat pentru Euronews Tomasz Szklarski, directorul general al Enpulse și expert în implicarea angajaților la locul de muncă.
Potrivit acestuia, reticența tinerilor de a accepta funcții de conducere este provocată în primul rând de responsabilitățile tot mai mari asociate acestor posturi.
În ultimii ani, numărul angajaților aflați în subordinea unui singur manager a crescut semnificativ. Dimensiunea medie a unei echipe s-a dublat, de la aproximativ șase la 12 persoane.
Această situație pune o presiune tot mai mare asupra managerilor. Pe de o parte, aceștia răspund în fața consiliilor de administrație și a conducerii superioare pentru atingerea obiectivelor companiei. Pe de altă parte, trebuie să se ocupe de dezvoltarea profesională, motivarea și bunăstarea unor echipe din ce în ce mai numeroase.
„Generația Z a analizat cu atenție ce înseamnă echilibrul dintre viața profesională și cea personală, în raport cu sacrificiile necesare pentru a deveni șef. Tinerii văd foarte clar povara asociată conducerii. Un manager răspunde atât în fața superiorilor, cât și pentru echipe tot mai mari, care au nevoie de sprijin permanent”, a explicat Szklarski.
O problemă care ar putea afecta puternic Europa
Scăderea interesului pentru funcțiile de conducere nu reprezintă doar o problemă pentru anumite companii. Este o tendință mondială care s-ar putea dovedi deosebit de dificilă pentru Europa, unde schimbările demografice reduc deja forța de muncă.
„Vor fi din ce în ce mai puțini oameni care lucrează, în special în Europa. Dacă nu pregătim o nouă generație de manageri și nu îi învățăm pe oameni să își asume responsabilitatea pentru echipe, ne vom confrunta cu probleme tot mai mari în menținerea eficienței organizaționale, a avertizat expertul.
Deși inteligența artificială pătrunde tot mai mult în mediul de afaceri și automatizează numeroase procese, Szklarski consideră că aceasta nu va rezolva deficitul de manageri.
Expertul susține că nu este clar dacă angajații ar fi dispuși să primească instrucțiuni de la algoritmi sau dacă inteligența artificială ar putea îndeplini în mod eficient rolul unui manager.
Conducerea echipelor necesită în continuare abilități greu de înlocuit, precum empatia, construirea relațiilor, motivarea angajaților și luarea unor decizii care să țină cont de latura umană a unei organizații.