În nord-estul Germaniei, în Golful Greifswald, au fost descoperite scânduri din lemn provenite de la o epavă din secolul al XVII-lea, alături de ancore din fier forjat, tălpi de pantofi pierdute și o serie de unelte. Cercetătorii au găsit epava în timp ce zona era pregătită pentru construirea unei conducte pentru transportul gazului natural lichefiat. Din vasul construit în stil clinker, aceștia au recuperat 60 de artefacte, inclusiv mai multe descoperiri rare, potrivit popularmechanics.com.
Cercetătorii au trebuit să acționeze rapid pentru a pune artefactele în siguranță. Echipe formate din câte cinci scafandri au coborât la o adâncime de aproximativ 7,6 metri, până la fundul mâlos al mării, efectuând 22 de scufundări în 12 zile, înainte ca lucrările de construcție să pună capăt cercetărilor. Un studiu publicat în International Journal of Nautical Archaeology a documentat descoperirile inițiale.
Deoarece epava a fost descoperită în timpul lucrărilor de prospectare, echipa a putut să o documenteze în locul în care se afla. Un fragment de corp al navei care s-a păstrat a permis identificarea vasului drept o navă construită în stil clinker, ceea ce înseamnă că aceasta a fost construită din scânduri suprapuse, fixate cu cuie de fier și impermeabilizate cu gudron.
Două ancore din fier forjat și o geamandură din lemn, împreună cu bucăți considerabile de frânghie, sugerează că nava era ancorată în golf atunci când s-a scufundat. Urmele de lemn ars indică în mod clar că un incendiu izbucnit la bord ar fi putut provoca scufundarea navei.
Mâlul moale de pe fundul mării și apa tulbure le-au îngreunat scafandrilor vizibilitatea, iar artefactele erau împrăștiate în locuri diferite și aproape complet îngropate în nisip. Deoarece nava în sine nu s-a păstrat prea bine, aceste artefacte sunt cele care spun cea mai mare parte a poveștii.
„Când am văzut colecția de artefacte în fotografii, mi-am dat seama că trebuie să provină de la o epavă”, a declarat Michal Grabowski, arheolog subacvatic la Universitatea din Varșovia, potrivit Phys.org.
Cea mai mare secțiune păstrată a corpului navei este o bucată de lemn lungă de 7,3 metri. Analiza dendrocronologică a acestei bucăți și a unei alte piese arată că lemnul folosit la construirea navei a fost tăiat între anii 1615 și 1639.
Un obiect neobișnuit a fost descoperit în apropierea epavei
Printre artefacte se numără obiecte așteptate, precum ancore, frânghie și două tălpi de pantofi cu curele din piele, dar au fost descoperite și obiecte neobișnuite. „Un obiect deosebit de distinctiv descoperit la fața locului a fost tubul unei pompe de santină”, au scris autorii. Scobit dintr-un singur trunchi de stejar, acesta avea o lungime de aproape 3,7 metri.
„Marginea superioară a funcționat cel mai probabil ca o gură de evacuare, dirijând apa pompată către o scurgere de pe lateralul vasului, de unde aceasta era evacuată peste bord”, au scris autorii. „În apropierea deschiderii superioare a tubului au fost observate resturile a două accesorii metalice, folosite probabil pentru fixarea unei [bare de acționare a pompei] manuale, care controla mișcarea în sus și în jos a tijei pompei.”
Printre descoperiri s-au numărat dălți, burghie și echipamente pentru ascuțire, trusa unei echipe pregătite să efectueze reparații pe mare. „Epava poate fi identificată cu certitudine drept o navă construită în stil clinker, datând din prima jumătate a secolului al XVII-lea d.Hr., aparent bine pregătită pentru călătorii de lungă durată”, au scris autorii, „după cum sugerează prezența echipamentelor navale, precum o pompă de santină, un set de ancore și un atelier de bord bine echipat.”
Autorii cred că un „artefact deosebit de intrigant” provenea din acel atelier: o cărămidă din lut galben, încastrată în lemn și prevăzută cu mai multe găuri. Cercetătorii presupun că era un „dispozitiv improvizat pentru ascuțirea burghielor sau a dălților, posibil refolosit după ce fusese recuperat dintr-un dispozitiv deteriorat cu o funcție similară și montat ulterior într-o carcasă din lemn fabricată special”.
„Nu aveam nicio idee ce era, dar chiar voiam să rezolv misterul”, a spus Grabowski. „Și încă îmi doresc foarte mult să o fac.”
Deoarece traseul conductei a ocolit în cele din urmă locul epavei, echipa speră să descopere acolo și alte artefacte. „Cred că este ca o mică capsulă a timpului”, a spus Grabowski despre navă, care este acum acoperită cu saci de nisip. „O mică piesă de puzzle care face parte dintr-o imagine mult mai amplă: istoria navigației în Golful Greifswald. Fără aceste mici piese, nu am putea niciodată să identificăm poveștile mai mari sau să conectăm fragmentele mai importante ale imaginii.”