Când Elon Musk a susţinut partidul de extremă dreapta AfD, Manu Hoyer, o locuitoare a orășelului unde miliardarul a construit fabrica europeană Tesla, i-a trimis o scrisoare premierului statului Brandenburg, Dietmar Woidke, pentru a-și exprima îngrijorarea. "Cum poți face afaceri cu cineva care sprijină extremismul de dreapta", l-a întrebat Hoyer pe liderul social-democrat care susținuse proiectul Tesla din Grünheide. Potrivit acesteia, răspunsul lui Woidke a fost "dezamăgitor, dar previzibil": el a negat orice implicare și a susținut că nu-l cunoaște personal pe Musk – "ca și cum asta l-ar scuza", a comentat ea, potrivit unui reportaj The Guardian.
Hoyer este cofondatoarea unei inițiative cetățenești care, încă din 2019, s-a opus construirii fabricii în zona slab populată, aflată la sud-est de Berlin, invocând în principal riscuri asupra mediului, precum defrișarea pădurii de pini și impactul asupra apelor subterane.
Recent, însă, atitudinea politică a lui Musk a ridicat noi semne de întrebare.
Pe fondul acestor controverse, vânzările Tesla au început să scadă, mai ales în Europa, unde cererea pentru vehicule noi a înregistrat cinci luni consecutive de declin, în ciuda unei creșteri a pieței mașinilor electrice.
Heiko Baschin, alt membru al inițiativei, a declarat că urmărește situația cu un sentiment de "bucurie răuvoitoare".
"Ne-am pus speranțele în asta", a spus el în timpul unei plimbări prin pădurea din apropierea fabricii.
Scăderea vânzărilor a afectat direct producția: turele de lucru la modelul Y au fost reduse de la trei la două pe zi. Sindicatul IG Metall, care a reușit să recruteze câteva sute de angajați, a cerut companiei să ia în calcul introducerea sistemului "kurzarbeit" – șomajul tehnic utilizat în industria auto pentru a păstra forța de muncă în perioade de criză.
Presa locală a relatat că numeroase vehicule Tesla nevândute au fost mutate la un fost aeroport din estul Germaniei, aflat la 60 de kilometri distanță, unde sunt depozitate în apropierea unor panouri solare, ascunse de copaci.
Aparentul salut nazist al lui Musk a provocat indignare în Germania, dar în Grünheide impactul a fost minim, până când grupurile de activiști au proiectat imaginea incidentului pe fațada fabricii, alături de cuvântul "heil" plasat lângă logo-ul Tesla.
Angajații Tesla din Germania, majoritatea legați prin acorduri de confidențialitate, au fost reticenți în a vorbi. Totuși, pe platforma Kununu, un site unde angajații pot evalua anonim locurile de muncă, unul dintre ei a scris:
"Brandul reprezenta cândva progres, deschidere și toleranță. Acum, e exact opusul. Iar asta îi deranjează pe aproape toți de aici".
Almut, o altă localnică, consideră că autoritățile au fost mai dornice să laude beneficiile economice decât să confrunte realitatea.
"Îl subvenționăm pe cel mai bogat om din lume, care nu își asumă nicio responsabilitate socială aici", a spus ea.
În glumă, unii localnici speculează ce ar putea înlocui fabrica dacă Tesla ar da faliment.
"O fabrică de muniții? O închisoare? Într-un fel, acestea ar fi opțiuni mai bune", au spus ei, ironic. Singura contribuție reală, după părerea lor, a fost o mașină de tuns iarba robotizată donată clubului de fotbal local.
Cu două săptămâni înainte de incident, Musk avusese o discuție de o oră cu Alice Weidel, co-liderul AfD, despre teme precum Hitler, energia solară și birocrația germană. Musk s-a plâns că Tesla a fost nevoită să trimită 25.000 de pagini de documente pentru aprobarea fabricii. În mod ironic, AfD s-a opus inițial construirii fabricii, temându-se de capitalismul american și de scăderea protecției lucrătorilor.
Pentru mulți locuitori din Grünheide, îngrijorarea principală rămâne impactul asupra naturii. Defrișările au dus la devierea pistelor de biciclete și au amenințat rezerva deja fragilă de apă potabilă dintr-o regiune cunoscută ca "cea mai aridă din Germania".
Deși un referendum local a arătat că 62% dintre locuitori se opun extinderii fabricii cu încă 100 de hectare, proiectul a fost totuși aprobat de primar.
Susținătorii subliniază însă cele 11.000 de locuri de muncă create și impulsul economic într-o zonă din fosta Germanie de Est, altădată defavorizată. Pentru unii tineri, orașul a devenit un simbol al "capitalismului verde", cu drumuri și trenuri îmbunătățite, supermarketuri mai bine aprovizionate și faima de a fi pe harta globală alături de alte locații Tesla din SUA și China.
În ciuda acestor beneficii, atmosfera din jurul companiei s-a răcit. Un grup de adolescenți care obișnuia să filmeze cu drone șantierul a fost rugat să renunțe.
"Nimeni nu mai vrea să vorbească despre Tesla sau Musk – nici măcar anonim", a spus unul dintre ei.
Tesla nu a răspuns solicitărilor de interviu sau acces în fabrică. Primarul Arne Christiani rămâne însă optimist.
"Trebuie să facem distincția între ce spune Musk în SUA și ce se întâmplă aici, la Grünheide", a spus el.
Hoyer, care locuiește la doar 9 kilometri de fabrică, visează să vadă din nou cerul înstelat.
"De când fabrica funcționează 24/7, poluarea luminoasă nu mai lasă loc întunericului. A dispărut complet", a spus ea, arătând fotografii comparative pe telefon.