O mică țară europeană este zguduită în fiecare noapte de explozii. "E o problemă naţională"

De aproximativ trei ori pe noapte, pe străzile liniștite și ordonate ale Olandei, locuitorii sunt treziți brusc de explozii puternice. Aceste detonări, de obicei provocate de artificii ilegale cu o forță similară cu cea a unei grenade, au devenit un fenomen tulburător într-o țară cunoscută pentru lalele și biciclete şi nu pentru violențe. Pentru olandezi, care se mândresc cu reputația lor de societate pașnică, aceste explozii au instaurat o stare de neliniște, scrie The New York Times.

"Toate geamurile se zgâlțâiau", a povestit Arend Zwarthof, care locuiește vizavi de clădirea unde a avut loc o explozie într-o dimineață de luna trecută, în Duivendrecht, o suburbie a Amsterdamului. Deși locuiește acolo de 55 de ani, spune că nu a mai trăit niciodată o experiență similară. Deflagrația a afectat 12 apartamente și a spart mai multe geamuri, dar, din fericire, nimeni nu a fost rănit.

Astfel de explozii au început să zguduie comunitățile din întreaga ţară. În prima jumătate a acestui an, autoritățile au înregistrat aproape 700 de atacuri de acest tip. Exploziile provoacă teamă, distrug locuințe, afectează afaceri și, în unele cazuri, duc la răniri sau decese.

Timp de ani de zile, aceste atacuri au fost asociate cu crima organizată și traficanții de droguri, care foloseau grenade pentru a-și regla conturile. Însă, potrivit autorităților, fenomenul s-a extins: în prezent, persoane implicate în conflicte familiale, relații destrămate sau dispute de afaceri imită aceste tactici, folosind artificii de pe piața neagră.

"A devenit ceva aproape normal, dar nu este deloc normal", a spus Jonathan Lindenkamp, agent de securitate temporar la clădirea din Duivendrecht după explozia din 12 iulie. Până acum, autorităţile nu au arestat pe nimeni şi nu au stabilit un motiv pentru explozie.

Deși artificiile de mare putere sunt ilegale, ele sunt relativ ușor de procurat. În Olanda, regulile privind folosirea și deținerea artificiilor sunt mai permisive decât în multe alte țări europene.

"Olandezii cheltuiesc zeci de milioane de euro pentru spectacole pirotehnice private, mai ales în ajunul Anului Nou", a explicat Marieke Liem, profesoară la Universitatea din Leiden, care studiază acest fenomen.

În decembrie, o explozie devastatoare a provocat un incendiu și a prăbuţit parţial un bloc cu trei etaje din Haga, oraș cunoscut ca sediul Curții Penale Internaționale. Șase persoane și-au pierdut viața şi patru suspecți au fost arestați, printre care și o persoană bănuită că ar fi comandat atacul asupra unui magazin de rochii de mireasă deținut de fosta sa parteneră, care nu se afla în oraș la acel moment.

La sfârșitul aceleiași luni, două persoane și trei câini au murit într-un incendiu cauzat de o explozie în orașul Vroomshoop, în estul Olandei. Autoritățile spun că incidentul a fost rezultatul unui conflict între un crescător de câini și un client.

"Este greșit să credem că toate aceste incidente sunt legate exclusiv de crima organizată", a spus Liem.

De la începutul anului trecut, cel puțin 35 de persoane au fost rănite în astfel de atacuri, dintre care trei grav, inclusiv o victimă care și-a pierdut un picior.

În timp ce autoritățile se chinuie să-i identifice și să-i aducă în fața justiției pe cei responsabili, numărul atacurilor continuă să crească. În 2022, s-au înregistrat puțin peste 340 de explozii, majoritatea legate de traficul de droguri și crima organizată, conform datelor poliției. În 2023, numărul a crescut la 901, iar în 2024 a ajuns deja la 1.244, cu perspectiva ca acest an să stabilească un nou record. Oficialii susțin că majoritatea atacurilor din 2024 nu mai sunt legate de grupările infracționale.

"Este o problemă națională, care a apărut rapid și care nu va dispărea ușor", a declarat René de Beukelaer, procurorul-șef din Amsterdam.

Atacuri cu bombă la scară mică se înregistrează și în alte state europene, precum în Suedia, în luptele dintre bande, sau în Germania, între grupuri politice rivale. Însă, potrivit lui Liem, "Olanda se remarcă atât prin frecvența mare a acestor incidente raportată la populație, cât și prin faptul că exploziile sunt folosite ca tactică de intimidare de către persoane obișnuite, în conflicte minore".

"A devenit o metodă extrem de ușoară de a intimida pe cineva", a spus Carola Schouten, primarul Rotterdamului și coordonatorul unui grup de lucru național privind aceste incidente. Ea a descris problema drept "un monstru cu mai multe capete".

Oficialii au declarat că majoritatea exploziilor sunt organizate prin Telegram, unde pot fi cumpărate artificii ilegale și pot fi angajați oameni care să le detoneze, de obicei tineri de 18–25 de ani, pentru câteva sute de euro.

Cele mai multe incidente se concentrează în orașe mari precum Amsterdam și Rotterdam, dar toate cele 12 provincii ale țării au raportat explozii în ultimii ani.

În Baarn, un oraș cu 25.000 de locuitori situat la mai puțin de 40 de kilometri de Amsterdam, au avut loc nouă explozii și o tentativă dejucată în primele șapte luni ale acestui an. Autoritățile au instalat camere de supraveghere la intersecții și la marginile orașului.

Potrivit viceprimarului Steven de Vries, aceste evenimente au afectat comunitatea.

"Poți simți cum frica se strecoară în societate", a spus el.

Poliția olandeză a declarat că a arestat 163 de persoane în legătură cu aceste incidente în prima jumătate a anului. Cei mai mulți dintre arestați sunt executanții, tinerii care au plasat efectiv bombele. Cei care comandă sau furnizează explozibilii se ascund în spatele canalelor criptate de pe Telegram.

În Vlaardingen, o suburbie a Rotterdamului, un instalator a fost ținta a nu mai puțin de 28 de atacuri cu bombă, desfășurate de-a lungul mai multor luni. Seria de atentate s-a oprit în august 2024, după ce bărbatul a murit, aparent în urma unei probleme cardiace. Cei responsabili nu au fost niciodată identificați sau reținuți.

"Cei care au pus totul la cale probabil stau acum întinși pe un șezlong, sub o umbrelă, savurând un cocktail, în timp ce aici a fost un coșmar", a declarat Bert Wijbenga, primarul orașului Vlaardingen.