Au plecat după apă dulce în adâncurile Oceanului Atlantic. Ce au găsit acolo poate schimba lumea cu totul

Oamenii de știință au forat, astă vară, în adâncurile Oceanului Atlantic, în largul coastei de nord-est a Statelor Unite, și au găsit un enigmatic rezervor uriaș de apă dulce. 

Este o descoperire cu potențiale implicații majore pentru o lume care se confruntă cu o criză a apei din ce în ce mai acută, relatează CNN.

Existența apei dulci sub Atlantic este cunoscută de zeci de ani, dar această resursă a rămas practic neexplorată până în prezent. 

Dovezi ale apei dulci sub oceane au fost găsite încă din anii '60

În anii '60 și '70 din secolul trecut, expedițiile științifice și companiile petroliere care forau după țiței în oceane au găsit, uneori, apă dulce.

Mai recent, în 2019, oamenii de știință de la Woods Hole Oceanographic Institution și de la Columbia University au anunțat o descoperire surprinzătoare. 

Folosind unde electromagnetice, ei au cartografiat o zonă gigantică de apă dulce sub ocean, care se întinde de-a lungul țărmului statului american Massachusetts până în New Jersey și, posibil, mai departe.

"Pare să fie cea mai mare formațiune de acest fel din lume, descoperită până acum", au comunicat cercetătorii la momentul respectiv.

Descoperirea a venit cu întrebări esențiale: cum a ajuns 'rezervorul' de apă dulce în ocean? Cât de veche este apa? Este o resursă care se reînnoiește? Și, cel mai important: ar putea aceste formațiuni să ofere omenirii o nouă resursă de apă dulce? 

O echipă internațională de oameni de știință, parte a unui proiect numit Expedition 501, a decis să caute răspunsuri și să foreze direct în acviferul dintre Massachusetts și New Jersey.

Oamenii de știință au forat trei luni în acviferul din largul coastelor SUA

În luna mai anul curent, savanții au plecat din Bridgeport, statul american Connecticut, pe o navă echipată cu o platformă de foraj și au petrecut trei luni în larg, sondând la adâncimi între 300 și 400 de metri sub fundul oceanului, în diferite locații, pentru a extrage sedimente și probe de apă.

Ei au găsit apă cu un conținut de sare mult inferior celui al apei oceanice.

Conform măsurătorilor, concentrația de sare a probelor este aproximativ la nivelul recomandat de agențiile americane și internaționale pentru apa potabilă. 

În prezent, apa de sub Oceanul Atlantic este analizată în laboratoare pentru a se determina ce microbi conține și cât de sigură este pentru consumul uman.

Cât de veche este apa dulce de sub ocean?

O altă necunoscută se referă la vârsta apei. 

"Ar putea avea 200 de ani, ar putea avea 20.000 de ani", spune Brandon Dugan, profesor de geofizică la Colorado School of Mines și lider al expediției.

Prezența apei "mai tinere" ar indica faptul că acviferul se reînnoiește, în timp ce o apă "mai vârstnică" ar însemna că este vorba despre o resursă finită, care nu se regenerează.

Răspunsurile finale ar trebui să fie disponibile în aproximativ șase luni, a estimat profesorul Dugan.

Vor fi, de asemenea, efectuate teste pentru a determina originea apei. Între "candidații" potențiali sunt un ghețar care s-a topit și apa de ploaie.

Cercetătorii înclină către varianta "apei dulci din vechime"

"Credem că apa dulce a ajuns acolo cu mii de ani în urmă, când nivelul mării era mult mai scăzut, iar platforma continentală era parte a uscatului", afirmă Holly Michael, profesoară de științe ale Pământului, inginerie civilă și de mediu la Universitatea din Delaware. 

Michael a făcut, la rândul ei, parte din expediția care a forat în acvifer.

Identificarea originii apei dulci de sub ocean va ajuta la stabilirea modului în care aceste sisteme au evoluat de-a lungul timpului, a subliniat Brandon Dugan. 

Oamenii de știință vor putea aplica apoi acest model în alte zone în care există dovezi ale existenței acviferelor cu apă dulce în largul mărilor și oceanelor.

Este vorba, între altele, de Indonezia, Australia și Africa de Sud.

Un alt aspect important este felul în care acviferele se modifică, pe măsură ce nivelul global al oceanelor lumii crește.

"Răspunsurile la aceste întrebări sunt importante pentru a prognoza cum am putea utiliza această apă în viitor", punctează Holly Michael.

Apă suficientă pentru a aproviziona New York-ul pentru sute de ani

Acviferul confirmat de expediția din acest an ar putea conține "suficientă apă dulce pentru a aproviziona o metropolă de dimensiunea orașului New York timp de sute de ani", a apreciat într-o discuție cu CNN Eric Attias, profesor la Universitatea din Austin a statului Texas, care nu a fost implicat în proiect.

Aproape jumătate din populația mondială trăiește la mai puțin de 60 de mile (cca 100 de kilometri, n.r.) de coastă.

Mulți oameni se bazează pe acviferele de pe uscat, însă aceste resurse se împuținează rapid din cauza exploatării excesive și a schimbărilor climatice, cum ar fi creșterea nivelului mării, care poate contamina apele subterane.

"În viitor, resursele de apă de coastă vor deveni și mai limitate, forțând comunitățile să apeleze la variante mai scumpe, cum ar fi desalinizarea. Acviferele submarine ar putea deveni astfel o alternativă", anticipează Holly Michael.

Cu toate acestea, există multe provocări care trebuie rezolvate prioritar. 

Cercetător: Circa 10 ani până vom extrage apă din acviferele de sub ocean

Extragerea apei dulci din acviferele oceanice și transportul ei la țărm vor fi foarte costisitoare și vor consuma multă energie, deși în acest caz energia eoliană ar putea ajuta. 

Se mai pune problema cine va gestiona, trata și plăti pentru această apă care va fi extrasă din jurisdicțiile federale ale SUA, înainte de a fi trimisă statelor și apoi orașelor americane.

Prof. Dugan este optimist în privința potențialului de exploatare al acviferelor din larg. 

El estimează că va dura aproximativ 10 ani până când acestea vor putea fi exploatate corespunzător.

Ceea ce vor descoperi cercetătorii în următoarele luni ar putea avea implicații la nivel global, în contextul în care dovezile din prezent sugerează că există rezerve de apă dulce offshore pe fiecare continent.

"Putem folosi ceea ce am învățat în această mică zonă din New England pentru a ne raporta la alte zone cu acvifere submarine", a conchis acest om de știință.