După ce au strâns trilioane de dolari în bani din petrol, monarhiile din Golf au devenit cunoscute pentru cheltuieli exorbitante pe proiecte faraonice – orașe aproape sci-fi în deșert, cumpărarea de echipe și jucători de fotbal de top sau achiziții de echipamente militare avansate. Acum, însă, se află în fața unei scăderi prelungite a prețurilor la țiței, iar unii dintre liderii din regiune își folosesc surplusul de bani pentru a construi industrii locale ale Inteligenței Artificiale, relatează CNBC.
Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatarul sunt țările care cheltuiesc miliarde de dolari pe proiecte de centre de date cu Microsoft sau OpenAI, printre alte companii mari.
Încearcă și să cumpere cipuri în volum mare de la producătorii americani Nvidia și AMD, acestea fiind menite să alimenteze ambițiile lor în domeniul AI – o mișcare care pare să fi captat inclusiv atenția Departamentului Comerțului din SUA.
După vizita lui Trump în Golf, în mai, guvernul de la Washington a dat indicii că va relaxa interdicțiile pe achizițiile de cipuri. Acestea fuseseră impuse din teama că semiconductorii americani ar putea ajunge în China via țările din Golf.
Țările din regiune au încercat, însă, să demonstreze SUA, prin acorduri de anvergură cu giganții tech, că preferă SUA ca partener strategic pe tehnologie, în dauna Chinei.
„Țările din Golf au capitalul și au și lideri dispuși să intre în joc. Văd lucrurile strategic și sunt dispuși să investească”, spune Baghdad Gherras, un investitor din EAU.
Cantitățile uriașe de bani pe care le au monarhiile petroliere din Golf îi conving inclusiv pe unii care s-au opus afacerilor cu țări care nu respectă drepturile omului.
În iulie, un raport scurs în presă a arătat că CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, plănuia să obțină o investiție din Golf, în ciuda opoziției sale anterioare din motive etice față de această idee.
Oportunități și provocări
Liderilor techi americani le face cu ochiul și regimul de reglementare din regiune și stilul de luare a deciziei – în absența democrației de tip occidental, deciziile se iau rapid de liderii autoritari, fără dezbateri și fără opoziție.
Șeful OpenAI, Sam Altman, care vizitează regiunea des, spune că Abu Dhabi „vorbea de AI înainte să fie cool”.
Ce lipsește Golfului, însă, este „rezervorul” vast de oameni talentați și inventivi, iar când vine vorba de niște economii care sunt încă în dezvoltare, țările din Golf mai au mult de lucrat până vor ajunge să aibă infrastructura și personalul calificat pentru o industrie atât de high-tech.
O altă provocare-cheie, spun analiștii din industrie, este accesul la cipuri avansate – plăci video și unități de procesare neurală. El este volatil din cauza restricțiilor de export și șocurilor pe lanțul de furnizare – riscuri prezente pentru orice țară care nu-și produce semiconductorii proprii.
Țările din regiune trebuie să-i convingă pe investitori și că sunt stabile geopolitic. Un exemplu de problemă care ar putea să-i alunge pe investitori este cel al atacului israelian împotriva orașului Doha, de acum câteva luni.
„Escaladarea conflictului regional va rămâne o îngrijorare mare printre potențialii investitori, atâta timp cât războaiele Israelului continuă”, spune Torbjorn Soltvedt, analist principal MENA la Verisk Maplecroft.
Emiratele Arabe Unite
În Abu Dhabi își au sediul trei dintre cele mai active fonduri suverane din Golf – ADIA, Mubadala și ADQ – împreună gestionează 1,7 trilioane de dolari. Asta face din Abu Dhabi cel mai bogat oraș din lume în ce privește capitalul suveran – toate fondurile sunt direcționate masiv spre AI.
Principala companie AI a EAU este G42 și este condusă de principalul consilier de securitate națională al țării, șeicul Tahnoon bin Zayed al-Nahyan. CEO-ul este Peng Xiao.
În același timp, Microsoft a angajat fonduri de 15,2 miliarde pentru EAU între 2023 și 2029, după ce a investit 1,5 miliarde în G42. Astfel, Microsoft a obținut o participație minoritară în compania emirateză și are un loc în consiliul ei de administrație.
Săptămâna aceasta, Microsoft a anunțat că a primit o licență specială de export pentru cipuri avansate Nvidia, deși restricțiile de export pe cipuri AI avansate încă nu au fost eliminate.
G42, alături de Mubadala, este unul dintre partenerii fondatori ai MGX, un vehicul de investiții tech care are ca scop să obțină 100 de miliarde de dolari în active. MGX susține OpenAI, compania xAi a lui Elon Musk și este în negocieri pentru investiții în Anthropic, un rival al ChatGPT.
A investit, de asemenea, două miliarde în criptomonede și se concentrează pe construcția de infrastructură AI.
Proiectul Stargate al EAU, anunțat în timpul vizitei lui Trump, ar urma să creeze în țară cel mai mare set de centre de date AI construit în afara Statelor Unite – o chestiune importantă pentru EAU care a promis să folosească cipuri Nvidia pntru proiect și să lucreze îndeaproape cu SUA.
Arabia Saudită
Arabia Saudită are propria strategie națională pentru a-și diversifica economia bazată pe petrol. Regatul saudit vrea să aibă sectoare economice în tech și manufactură, iar „Humain” este compania sa AI emblematică. Saudiții l-au lansat în luna mai a acestui an, cu o zi înainte de vizita lui Trump.
Humain, care ar urma să livreze capacități AI prin centre de date, infrastructură,, platforme cloud și modele avansate AI, vrea să transforme țara într-un centru AI în regiune. Compania a anunțat că vrea să achiziționeze 18.000 de cipuri Nvidia și a anunțat și un parteneria de zece miliarde de dolari cu AMD.
Compania vrea să creeze modele lingvistice AI în arabă și să creeze o infrastructură AI extinsă în Arabia Saudită. A lansat inclusiv o versiune în arabă a ChatGPT, denumită Humain Chat.
Qatar
Spre deosebire de EAU și Arabia Saudită, Qatarul nu are un fond suveran precum G42 sau Humain. Strategia sa merge în altă direcție și nu pare că există planuri pentru o companie AI specifică.
Totuși, Qatarul insistă că nu rămâne în urmă și își descrie strategia națională ca fiind „AI+X”, adică o integrare generalizată a AI-ului în toate sectoarele – inclusiv în educație, sănătate, guvernanță și business.
Bani versus execuție
În ciuda puterii financiare masive, regiunea încă se confruntă cu niște probleme fizice – costurile și impactul de mediu al folosirii și răcii centrelor de date din deșertul încins al Orientului Mijlociu.
Un centru de date mediu folosește 300 de mii de galoane de apă pentru răcire și generarea de electricitate, iar acest număr doar va crește pe măsură ce temperaturile cresc.
Chiar și așa, statele din Golf merg înainte, încercând să-și diversifice economiile și să intre în cursa pentru dominanța tech și AI, ignorând costurile uriașe.
Sumele uriașe investite fac ca regatul saudit și EAU să fie „centre tech credibile, dincolo de relevanța lor regională”, spune Uliana Lenvalskaia, analistă la UBS Investment Bank.
Bariera finală, spune ea, nu sunt banii, ci executarea lucrărilor – Golful trebuie să demonstreze că e capabil să construiască de la zero o infrastructură de top, să-și păstreze cercetătorii de top și să se asigure că modelul său de reglementare atrage parteneri globali.
„Marile companii globale trebuie să fie convinse că regiunea le va oferi nu doar capacitate, dar și neutralitate și o guvernare stabilă”.