Partidele naţionaliste rămân forţa dominantă în Bosnia şi Herţegovina după alegerile generale care par să aducă puţine schimbări politice, conform rezultatelor publicate duminică de Comisia Electorală Centrală (CIK), după numărarea voturilor din peste 90% din secţiile de votare. Prezenţa la vot a atins un minim istoric, scăzând la doar 41,5%, de la 51,5% în 2022.
Bosniacul Denis Becirovic şi sârboaica Zeljka Cvijanovic au fost realeşi în preşedinţia tripartită a statului. Singura figură nouă este membra croată Darijana Filipovic, scrie Agerpres.
Social-democratul Becirovic a câştigat cursa pentru locul bosniac cu 38,1% din voturi, învingându-l pe Bakir Izetbegovic, liderul partidului naţionalist musulman SDA, care a obţinut 34%. Cvijanovic, o sârboaică ce aparţine partidului naţionalist de guvernământ SNSD din regiunea administrată de sârbi, a câştigat detaşat cu 55,6% din voturi în faţa contracandidatului ei, Marinko Bozovic, din partea partidului naţionalist moderat SDS, care a primit 26,8%. Odată cu alegerea lui Filipovic, o croată din partidul HDZ BiH, o naţionalistă croată intră în cel mai înalt organism de stat al ţării. Predecesorul ei, Zeljko Komsic, un social-democrat non-naţionalist, nu a mai candidat. Filipovic a câştigat clar locul croat cu 48,2% din voturi împotriva social-democratului Slaven Kovacevic, care a obţinut 28,8%.
Micuţa ţară din Balcani este în mare parte divizată între partidele naţionaliste ale bosniacilor majoritar musulmani (aproximativ jumătate din populaţie), sârbilor ortodocşi (o treime) şi croaţilor catolici (15%). Între 1992 şi 1995, un război civil declanşat de Serbia s-a soldat cu aproximativ 100.000 de morţi şi peste 2 milioane de persoane strămutate.
De la sfârşitul războiului, Bosnia şi Herţegovina este formată din două entităţi în mare parte autonome: Federaţia Bosniei şi Herţegovinei (FBiH), populată în principal de croaţi şi bosniaci, şi Republica Srpska (RS), locuită predominant de etnici sârbi. Bosnia şi Herşegovina este candidată la aderarea la UE de la sfârşitul anului 2022.
O particularitate a legii electorale din Bosnia şi Herţegovina este aceea că reprezentantul sârb este ales în partea administrată de sârbi a ţării, în timp ce membrii bosniac şi croat sunt aleşi de toţi alegătorii din FBiH. Acest lucru înseamnă că bosniacii pot vota şi pe buletinul pentru membrul croat, alegând un croat non-naţionalist, fapt care s-a întâmplat în numeroase rânduri în trecut.
Pe lângă conducerea tripartită a statului, alegătorii din Bosnia şi Herţegovina au ales duminică şi parlamentul federal, parlamentele celor două entităţi în mare parte autonome (RS şi FBiH), preşedintele din RS şi cele 10 parlamente cantonale din FBiH. Din cauza ordinii constituţionale complexe şi a negocierilor de coaliţie care de obicei se prelungesc luni de zile, rezultatele de duminică oferă puţine concluzii despre viitorul guvern al statului în ansamblu.
În partea ţării administrată de sârbi, partidul SNSD al liderului autoritar din RS Milorad Dodik şi-a consolidat puterea. Candidatul său, Savo Minic, a câştigat clar alegerile prezidenţiale, iar SNSD rămâne forţa dominantă în parlamentul RS cu 39% din voturi, în creştere faţă de 34,6% în 2022.
Dodik, care a fost preşedinte al RS ani la rând, a fost demis din funcţie anul trecut de o instanţă din Sarajevo din cauza activităţilor separatiste. În calitate de lider al SNSD, el continuă să acţioneze în direcţia secesiunii acestei entităţi de statul bosniac.