Pensiile ar putea crește în 2027, dar cine are grijă de vârstnicii singuri? Avertismentul Barometrului ABC

O pensie acoperă facturile, alimentele și medicamentele. Dar cine duce un vârstnic la medic când nu se mai poate deplasa singur? Cine îi face cumpărăturile sau îl ajută să se spele când problemele de sănătate îi limitează mișcările? În România, aproximativ 1,35 milioane de persoane vârstnice locuiesc singure. Barometrul ABC „Bătrânii singuri – Drama nevăzută a României” atrage atenția asupra unei probleme care nu se rezolvă doar prin creșterea veniturilor: lipsa sprijinului de care unii seniori au nevoie pentru a-și continua viața de zi cu zi.

Indexarea pensiilor este din nou în discuție pentru 2027, după doi ani în care mecanismul nu a fost aplicat. Discuția despre venituri este importantă, mai ales într-un context în care cheltuielile zilnice apasă bugetele persoanelor vârstnice. Însă valoarea pensiei nu este singura problemă cu care se confruntă un senior.

Când sănătatea se deteriorează și mobilitatea scade, activitățile obișnuite devin tot mai greu de îndeplinit fără ajutor. Cumpărăturile, curățenia, pregătirea mesei și drumul până la medic cer timp, efort și, uneori, o altă persoană. Pentru un vârstnic care locuiește singur și nu are sprijin apropiat, aceste sarcini se transformă în obstacole zilnice.

O pensie mai mare ajută la plata cheltuielilor. Nu aduce automat un îngrijitor la domiciliu, un mijloc de transport până la medic sau o persoană care să observe că starea de sănătate s-a înrăutățit.

1,35 milioane de vârstnici locuiesc singuri

Potrivit unei estimări publicate de Fundația Regală Margareta a României în 2025, aproximativ 1,35 milioane de persoane vârstnice din România locuiesc singure. Pentru unii, această situație nu afectează autonomia sau relațiile sociale. Pentru alții, lipsa unei persoane apropiate înseamnă că nu au cui să ceară ajutor atunci când se îmbolnăvesc, se deplasează greu sau nu mai pot gestiona singuri activitățile cotidiene.

Barometrul ABC „Bătrânii singuri – Drama nevăzută a României” evidențiază consecințele lipsei de sprijin: fără cineva care să observe că starea lor se deteriorează sau să îi ajute să ajungă la medic, problemele de sănătate și nevoile zilnice pot rămâne nerezolvate. Când familia nu este aproape, iar serviciile de îngrijire sunt greu accesibile sau prea scumpe, un drum la medic, cumpărăturile ori pregătirea mesei devin responsabilități greu de dus singur.

Cât costă îngrijirea și cine o asigură?

Pentru un senior care are nevoie de ajutor regulat, plata îngrijirii la domiciliu devine o cheltuială importantă. Estimările OECD prezentate în Barometrul ABC arată amploarea acestei presiuni: un scenariu de îngrijire la domiciliu de 6,5 ore pe săptămână reprezintă aproximativ 37% din venitul median al unui senior din România. Pentru o nevoie moderată, estimată la 22,5 ore de îngrijire pe săptămână, costul ajunge la 128% din venitul median, înainte de sprijinul public. Când serviciile sunt prea scumpe sau nu există în apropiere, responsabilitatea revine adesea familiei. Rudele organizează vizite, fac drumuri, aduc alimente și încearcă să acopere nevoile de zi cu zi. Dar nu toate familiile locuiesc aproape, au timp sau dispun de resursele necesare. Unii seniori nu au rude care să le ofere ajutor.

Datele OECD prezentate în Barometrul ABC arată și limitele sistemului de îngrijire pe termen lung din România. Țara alocă aproximativ 0,3% din PIB pentru aceste servicii, față de media de 1,7% în țările OECD. România are aproximativ un lucrător formal de îngrijire la 100 de persoane de peste 65 de ani, comparativ cu cinci la 100 în media OECD.

Aceste diferențe reflectă o capacitate limitată de a răspunde nevoilor de îngrijire ale unei populații în curs de îmbătrânire. Pentru un senior care nu își permite servicii private și nu are familie aproape, accesul la ajutor nu este doar o chestiune de confort. Este o condiție pentru a-și putea continua viața în propria locuință.

Sărăcia limitează accesul la sprijin

Problema îngrijirii se suprapune peste vulnerabilitatea financiară. Potrivit datelor Eurostat pentru 2025, 28% dintre persoanele de 65 de ani și peste din România se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 18,8% la nivelul Uniunii Europene. Indicatorul include mai multe forme de vulnerabilitate și nu se referă exclusiv la sărăcia monetară. El arată însă că o parte importantă a populației vârstnice se confruntă cu dificultăți care îi limitează accesul la resursele necesare unui trai decent.

Când venitul nu acoperă toate cheltuielile, serviciile de îngrijire, transportul și ajutorul pentru activitățile zilnice intră în competiție cu facturile, alimentele și medicamentele. Un senior poate ajunge să renunțe la ajutorul de care are nevoie pentru a acoperi alte cheltuieli.

Indexarea pensiilor pentru 2027 rămâne o temă importantă pentru protejarea puterii de cumpărare. Dar venitul și îngrijirea rezolvă probleme diferite. O pensie mai mare poate ajuta un vârstnic să-și plătească facturile. Nu îi garantează însă că va avea cine să-l ajute atunci când nu se mai poate ridica singur din pat.

Cine intervine când familia nu poate?

Barometrul ABC evidențiază nevoia de a dezvolta serviciile de îngrijire la domiciliu și în comunitate, de a identifica din timp persoanele expuse riscului de izolare și de a coordona mai bine serviciile sociale și medicale. Ajutorul pentru activitățile cotidiene, transportul până la medic și contactul regulat cu alte persoane pot contribui la menținerea autonomiei. Aceste servicii trebuie să ajungă la oamenii care au nevoie de ele înainte ca situația să se agraveze. Sprijinul la domiciliu și serviciile comunitare pot face diferența între a continua să trăiască în siguranță acasă și a pierde treptat această posibilitate.

Avertismentul Barometrului ABC trece astfel dincolo de discuția despre pensii. Ce se întâmplă cu un om care nu se mai poate îngriji singur și nu are pe cine să cheme? Răspunsul arată cât de pregătită este societatea să ofere sprijin celor care au nevoie de el. Un trai decent la vârsta a treia înseamnă atât venituri suficiente, cât și acces la îngrijire, servicii și oameni care pot interveni atunci când este nevoie.

Sursa: Barometrul ABC „Bătrânii singuri – Drama nevăzută a României”, pe baza datelor INS, Eurostat, Comisiei Europene, Fundației Regale Margareta a României și OECD. Datele privind riscul de sărăcie sau excluziune socială pentru 2025 provin din Eurostat.