Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea din Oxford a analizat legătura între starea civilă a persoanelor și riscul acestora de a dezvolta demență.
Descoperirile, publicate într-o revistă științifică de top şi preluată de presa din Italia, sugerează că persoanele necăsătorite pot avea un risc mai mic de a dezvolta demență decât persoanele căsătorite. Aceste date au atras atenția experților în neuroștiință și psihiatrie, care încearcă să înțeleagă factorii care explică această descoperire.
Studiul, realizat pe un eșantion de peste 30.000 de indivizi, a monitorizat participanții pentru o perioadă de aproximativ zece ani. Cercetătorii au comparat incidența demenței în rândul persoanelor cu statut civil diferit, examinând diverși factori socio-economici, de stil de viață și de sănătate mintală. Eșantionul a inclus persoane căsătorite, divorțate, văduve și necăsătorite.
Rezultatele au arătat că persoanele necăsătorite au semnificativ mai puține probabilităţi să dezvolte demență decât participanții căsătoriți. Aceste date au apărut după ce au fost luate în considerare variabile precum vârsta, nivelul de educație, sănătatea fizică și factorii de risc genetici.
Experții sugerează că această corelație poate fi legată de mai mulți factori psihologici și sociali. Una dintre ipotezele propuse este că viața în cadrul unei căsătorii poate duce la stres emoțional și conflicte interpersonale care, pe termen lung, ar putea afecta negativ sănătatea creierului. Relațiile dificile, de exemplu, au fost asociate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, care la rândul lor sunt factori de risc pentru demență.
Mai mult, unele cercetări sugerează că singurătatea și izolarea socială, tipice celor necăsătoriți, ar putea avea un efect protector în unele cazuri, determinând oamenii să caute alte forme de sprijin social sau să mențină un stil de viață mai activ și mai implicat. De fapt, persoanele necăsătorite pot avea tendința de a se angaja mai mult în activități care stimulează creierul, cum ar fi voluntariatul sau interacțiunea socială cu prietenii și colegii, contribuind astfel la reducerea riscului de demenţă.
Un alt aspect de luat în considerare este că persoanele necăsătorite pot fi mai interesate să-și monitorizeze sănătatea și să se angajeze în comportamente preventive, cum ar fi exercițiile regulate sau o dietă echilibrată. În schimb, persoanele căsătorite pot avea mai multe șanse să neglijeze diverse aspecte ale sănătății lor.
Descoperirile studiului ar putea avea implicații importante pentru sănătatea publică, sugerând că nu există un singur "drum" către o viață sănătoasă, care să protejeze persoanele de a se îmbolnăvi de demență. Deși căsătoria și relațiile apropiate pot aduce numeroase beneficii emoționale și fizice, posibilele riscuri psihologice asociate unei relații maritale complicate nu trebuie trecute cu vederea. Cercetarea ne invită așadar să reflectăm asupra necesității de a promova bunăstarea mentală și socială în toate etapele vieții, indiferent de starea civilă.
În plus, este esențială continuarea explorării dinamicii care leagă viața socială și sănătatea creierului, pentru a dezvolta intervenții mai direcționate și personalizate pentru prevenirea demenței. Politicile publice ar putea, de exemplu, să încurajeze oamenii să mențină o viață socială activă și să caute sprijin psihologic în cazul în care întâlnesc dificultăți legate de relație sau de familie.
Studiul sugerează că există o legătură importantă între starea civilă și riscul de demență, persoanele necăsătorite par să aibă un risc mai mic decât persoanele căsătorite. Cu toate acestea, este important de menționat că aceste constatări nu înseamnă că o căsătorie este un factor de risc direct, ci mai degrabă că relațiile și dinamica socială au un impact semnificativ asupra sănătății mentale și fizice. Cercetările continuă să exploreze aceste subiecte pentru a oferi răspunsuri mai clare și mai utile pentru prevenirea bolilor neurodegenerative.