Peste 1,4 milioane de musulmani au început pelerinajul Hajj în oraşul sfânt Mecca, în Arabia Saudită, unde sunt estimate temperaturi extreme, de până la 44 de grade Celsius. 1.300 de persoane au murit în timpul pelerinajului anterior, din cauza caniculei. Autorităţile saudite au plantat mii de copaci și au instalat peste 400 de unități de răcire mobilă, ca să îi ajute pe pelerini să facă față caniculei, scrie BBC.
Meteorologii estimează că temperaturile vor atinge 44 grade Celsius, deşi anul precedent se înregistraseră chiar și 51 grade în anumite momente.
Suprafața zonelor umbrite din jurul locurilor de pelerinaj a fost extinsă cu 50.000 metri pătrați, iar pe drumurile din Mecca și din Mina au fost turnate straturi de asfalt cauciucat, răcit artificial, pentru a diminua temperatura suprafețelor de circulație.
În Grand Mosque (Marele Masjid al-Haram), sistemul de climatizare utilizat este considerat cel mai mare din lume, după cum a anunțat televiziunea de stat. Un număr semnificativ de corturi climatizate au fost pregătite în Mina, iar pavilioane umbrite au fost amenajate în întregul oraș. Inteligența artificială va monitoriza un sistem de drone menite să supravegheze fluxurile de pelerini și să prevină aglomerările periculoase.
Pentru a limita accesul neautorizat și a asigura pelerinajul în condiții de siguranță, au fost introduse reguli stricte: copiii sub 12 ani nu au voie să participe, iar persoanele care încearcă să intre în Mecca fără un permis oficial riscă o amendă de 5.000 de dolari (circa 3.685 de lire sterline) și o interdicție de intrare în Regatul Arabiei Saudite pe o perioadă de 10 ani. Până duminică, autoritățile anunțaseră că au oprit accesul a peste 269.000 de persoane fără autorizație.
1.300 de pelerini au murit în 2024
Anul trecut, în timpul Hajj-ului, aproximativ 1.300 de pelerini și-au pierdut viața, iar circa 80 % dintre victime erau neînregistrați – ceea ce le-a limitat accesul la locuințe cu aer condiționat, transport organizat și alte facilități esențiale. Majoritatea celor decedați proveneau din Egipt și Indonezia, în rândul țărilor cu un număr mare de pelerini, iar mulți dintre ei nu și-au permis un pachet oficial de Hajj. Aceste pachete costă între 4.000 și 20.000 de dolari, variația de preț fiind determinată de țara de origine, durata șederii și nivelul de confort dorit.
Hajj-ul se desfășoară în cea de-a douăsprezecea lună a calendarului lunar islamic (Dhu al-Hijjah) și reprezintă călătoria pe care fiecare musulman adult trebuie să o întreprindă cel puțin o dată în viață – dacă își permite și este apt din punct de vedere fizic.
În prima zi a pelerinajului, bărbații îmbracă două bucăți simple de pânză albă, numite ihram, iar femeile poartă haine modeste care acoperă capul, dar lasă fața liberă. Apoi, pelerinii se îndreaptă spre Marele Masjid al-Haram (Moscheea Mare), considerat cel mai sfânt loc din Islam, și înconjoară Kaaba de trei ori – ritual numit tawaf. De asemenea, aceștia pot practica ritualul sai, constând în parcurgerea de șapte ori a distanței dintre dealurile Safa și Marwa.
După aceste ceremonii, pelerinii călătoresc spre Mina, situat la aproximativ cinci kilometri de Mecca, unde petrec noaptea într-un „oraș de corturi”, pregătindu-se pentru ziua de joi, când urmează să urce pe muntele Arafat. Pe Arafat, se consideră că profetul Mahomed a ținut ultima sa predică. Această zi de rugăciune și reculegere, cunoscută sub numele de „Ziua Arafatului” (Yawm al-Arafah), este considerată punctul culminant al Hajj-ului.
Recomandări medicale
Ministerul Sănătății din Arabia Saudită a emis un set de reguli menite să protejeze pelerinii de efectele căldurii extreme: evitarea expunerii directe la soare între orele 10:00 și 16:00, folosirea umbrelor și consumul regulat de apă. De asemenea, autoritățile au amplasat puncte cu apă potabilă și asistență medicală suplimentară în punctele aglomerate.
În 2015, un alt incident tragic a zguduit Hajj-ul: peste 2.300 de oameni și-au pierdut viața într-o busculadă (stampede) în zona Mina. Atunci, aglomerația excesivă și căldura sufocantă au avut consecințe devastatoare. Acele evenimente au determinat autoritățile să îmbunătățească infrastructura și planurile de gestionare a mulțimilor, însă tragedia din 2024 a demonstrat că rigurozitatea controlului și condițiile meteorologice extreme rămân provocări majore.
În acest an, prin măsurile luate – de la facilități de răcire și infrastructură adaptată, până la utilizarea dronelor cu inteligență artificială pentru supravegherea mulțimilor – autoritățile saudite își propun să reducă la minimum riscurile asociate căldurii și numărul de participanți fără autorizație. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a asigura un Hajj fără incidente grave.