Aproximativ 53% dintre ucraineni sunt de părere că președintele Volodimir Zelenski nu ar trebui să candideze pentru un al doilea mandat, arată un sondaj publicat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) pe 5 octombrie și citat de Kyiv Independent.
Dintre cei consultați, 42% consideră că Zelenski ar trebui să participe la următoarele alegeri prezidențiale, în timp ce 5% s-au declarat indeciși.
Constituția Ucrainei nu permite organizarea de alegeri pe durata legii marțiale, instituită după invazia rusă din februarie 2022.
Scădere constantă a sprijinului popular pentru Zelenski
Sondajul indică o scădere constantă a sprijinului pentru un al doilea mandat al lui Zelenski. În decembrie 2023, 59% dintre respondenți afirmau că președintele în funcție ar trebui să candideze din nou. Doar 45% mai susțineau acest lucru în decembrie 2025, iar acum procentajul susținătorilor a coborât la 42%.
Noul sondaj vine în contextul în care președintele este vulnerabilizat politic din cauza unor scandaluri de corupție ce implică persoane din cercul său apropiat. Zelenski suferă, totodată, consecințele unor decizii care s-au dovedit nepopulare, cum ar fi demiterea ministru al Apărării, Mihailo Fedorov.
Chiar și în declin de popularitate, Zelenski rămâne, potrivit sondajelor, între principalii candidați la viitoarele alegeri, alături de Fedorov și de Valeri Zalujnîi, fostul comandant-șef al armatei, actual ambasador în Marea Britanie. Totuși, actualul președinte spune că nu e interesat de un al doilea mandat dacă războiul cu Rusia se încheie.
„Dacă încheiem războiul cu rușii, sunt pregătit să nu candidez pentru un al doilea mandat, deoarece alegerile nu reprezintă scopul meu”, a afirmat Zelenski în septembrie 2025, într-o declarație pentru Axios.
Ucrainenii n-ar vrea alegeri prezidențiale în timp de război
Sondajul citat de Kyiv Independent mai relevă că 71% dintre ucraineni se opun organizării alegerilor prezidențiale pe timp de război.
Posibilitatea organizării alegerilor în timpul conflictului armat cu Rusia a fost evocată în august de către fostul ministru Fedorov, a cărui demitere bruscă a declanșat proteste la nivel național.
Totuși, opinia publică din Ucraina nu a primit favorabil apelul lui Fedorov la alegeri, din cauza numeroaselor constrângeri logistice care îi vizează pe militari, pe milioanele de ucraineni aflați în străinătate și pe cei care locuiesc în apropierea liniei frontului.
Sondajul KIIS a mai relevat că 45% dintre ucraineni consideră că lucrurile în țară evoluează într-o direcție greșită, în timp ce 40% sunt de părere contrară.
44% au declarat că resimt „în principal dezamăgire” față de actuala guvernare a lui Zelenski, iar 33% au spus că simt rușine. Ambele ponderi au crescut față de precedentul sondaj KIIS, realizat în decembrie 2025.
„Există o cerere semnificativă în societatea ucraineană pentru reînnoirea elitelor politice, iar aceasta nu a făcut decât să se intensifice în ultimii ani”, a comentat Anton Hrușețki, directorul executiv al KIIS, într-un comunicat de presă.
Sondajul a fost realizat în perioada 12-21 septembrie, cu participarea a 1.002 respondenți care locuiesc în teritoriile aflate sub controlul guvernului.