Richard Quest, la Timișoara: "AI ne va lua locurile de muncă, 100%. Trebuie să vă întrebați ce valoare aduceți"
Publicat acum 5 ore si 7 minute
Uniunea Europeană pregătește un nou plan ambițios de combatere a sărăciei, într-un context marcat de inflație ridicată, costuri sociale în creștere și decalaje economice persistente între statele membre. Strategia vizează reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, prin măsuri integrate care includ sprijin financiar, acces extins la servicii esențiale și politici active pe piața muncii. Bruxelles-ul mizează pe o abordare coordonată, în care fondurile europene și reformele naționale să acționeze simultan pentru a limita efectele crizelor asupra celor mai vulnerabili cetățeni. "M-am gândit mult la femei, ele sunt preponderent absente de pe piaţa muncii, pentru că au copii sau vârstnici în îngrijire. Au o pensie mică... Trăiesc mai mult, dar cu venituri mai puţine", a declarat Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv al CE, pentru Antena 3 CNN.
Roxana Mînzatu afirmă că, în Europa, sunt 93 de milioane de oameni în risc de sărăcie.
"La nivel european, avem deja de câţiva ţinte de combatere a sărăciei. Ne-am propus ca, până în 2030, la nivel european, să scoatem din sărăcie şi risc de excluziune 15 milioane de adulţi şi 5 milioane de copii. Am reuşit să ajutăm 3,7 milioane de oameni. Nu ne apropiem de ceea ce ne-am propus.
Europa e privită ca un continent prosper, dar chiar şi aşa 93 de milioane de europeni sunt în risc de sărăcie. Sunt tipuri de indicatori:
- veniturile pe care le au: cei care sunt sub 60% din venitul median al ţării respective
- posibilităţi financiare privind înlocuirea electrocasnicelor, de exemplu, a plăti o datorie dacă rămân fără salariu
Nu e vorba doar de cei care trăiesc din ajutoare sociale. Vorbim şi de oameni care au venituri, dar care nu pot, din salariu, să-şi permită elemente de bază. Crizele, cum ar fi cea energetică, impactează viaţa oamenilor", a afirmat Roxana Mînzatu.
Aceasta a dezvoltat şi ce înseamnă noul pachet social.
"(care sunt soluţiile?) Am prezentat "pachetul social", compus din prima strategie de combatere a sărăciei. Este şi o recomandare privind excluziunea locativă.
Instrumente mai importante: unul legal, pe care l-am prezentat. Va fi probabil o directivă în zona servicilor sociale. Vrem să ajutăm câteva zeci de milioane de europeni care nu sunt şomeri, sunt inactivi din diverse motive. Să ajungă să lucreze, să-i scoatem din situaţia precară. Dezvoltăm locuri în creşe. Investim în servicii de îngrijire a copiilor, pentru că asta este esenţial pentru activarea femeilor pe piaţa muncii.
(ce face România pentru a pune în practică directiva?) Ne uităm la o abordare integrată a serviciilor, centrate pe persoane. Agenţiile de ocupare a forţei de muncă, inspectoratele şcolare, direcţiile de sănătate publică ar trebui interconectate, astfel încât oamenii vulnerabili să fie ajutaţi. E o simulare, ne uităm la nevoile oamenilor, de ce nu ajung să muncească", a mai afirmat Roxana Mînzatu.
Plan pentru susţinerea femeilor
"M-am gândit mult la femei, ele sunt preponderent absente de pe piaţa muncii, pentru că au copii sau vârstnici în îngrijire. Au o pensie mică... Trăiesc mai mult, dar cu venituri mai puţine. Au nevoie de un ecosistem de sprijin.
(cum pot fi integrate persoanele cu handicap?) Potenţiala directivă va institui şi un drept pentru persoanele cu dizabilităţi şi o obligaţie pentru angajatori. Poate că angajatorul e dornic să ia în echipă o persoană cu un anumit tip de talent, dar ştie că trebuie să-şi adapteze mediul de lucru. Dacă nu are sprijin, poate că va renunţa la această idee. Spunem că "da, angajatorul are dreptul de a fi sprijinit pentru a putea integra o persoană cu dizabilităţi". Finanţăm guvernele, parţial, şi cu fonduri europene. Contactele vor fi cu autorităţile locale", a mai spus Mînzatu.
Mînzatu: "România are o uşă deschisă la Bruxelles"
"Aş invita România să profite că responsabilul cu acest pachet este român. Şi eu şi echipa mea putem sprijini mai de aproape tot ce înseamnă implementarea politicilor europene în România. Ar fi ideal ca şi în România societatea să aibă o dezbatere despre această directivă. De trimis propuneri către noi acum, cât ea va fi în consultare.
România, cu bani europeni, se duce în direcţia corectă. Cum să accelerăm? Iată că despre asta e vorba. Aş vrea ca România să fie extrem de activă în politici sociale", a încheiat Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv al CE.