Planul perfect al Comisiei pentru start-upuri se destramă. Ce se întâmplă cu EU Inc și de ce contează

EU Inc, promisiunea Comisiei de a consolida piața europeană a start-upurilor și de a le împiedica să plece în străinătate, se lovește de obstacole care fac dificilă adoptarea sa până la finalul lui 2026. Va supraviețui cel de-al 28-lea regim?

Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European nu a reușit să voteze, pe 19 octombrie, proiectul de raport privind EU Inc, relatează Euronews.

Cunoscut drept „al 28-lea regim”, EU Inc creează reguli unitare pentru companii, menite să reducă fragmentarea dintre cele 27 de sisteme juridice ale UE și să facă lansarea și extinderea afacerilor mai rapide și mai ieftine. Proiectul le-ar oferi start-upurilor o formă unică de companie digitală la nivel paneuropean, fără să modifice regulile naționale privind societățile comerciale, rezidența fiscală sau asigurările sociale.

Inițiativa se confruntă însă cu o opoziție puternică. Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) avertizează că breșele din actuala propunere ar declanșa o cursă spre minimum în ceea ce privește salariile și protecția angajaților, în timp ce fondatorii mișcării EU Inc spun că lunile de negocieri golesc reforma de esență.

Ce promite EU Inc

EU Inc este un tip de companie valabil în toată Uniunea, cu un set unic și armonizat de reguli. Ar fi opțional și ar completa legislația și formele naționale existente, oferindu-le fondatorilor încă o variantă atunci când își deschid o afacere.

În cadrul acestui regim, firmele s-ar putea înregistra într-un stat membru prin interfața centrală a UE în 48 de ore. Capitalul minim este de 1 euro și nu este necesar niciun depozit inițial.

Toate procedurile, inclusiv înființarea, depunerea documentelor, guvernanța, emiterea de acțiuni și lichidarea, sunt complet digitale și nu presupun taxe notariale sau de cameră de comerț.

Este inclus și accesul rapid, complet digital, la procedurile de insolvență. Companiile existente se pot transforma în EU Inc fără să fie dizolvate și reînființate.

Printr-un sistem european armonizat de opțiuni pe acțiuni pentru angajați, EU Inc ar schimba modul în care funcționează remunerarea în acțiuni, garantând că angajații primesc opțiuni după aceleași reguli și principii fiscale, oriunde ar locui.

Unele aspecte nu se vor schimba. Contractele, timpul de lucru, protecția împotriva concedierii, negocierile colective și consiliile angajaților rămân reglementate de țara în care lucrează angajații.

Asigurările sociale rămân stabilite în funcție de locul în care aceștia lucrează efectiv. Propunerea nu creează un nou regim fiscal și nu modifică rezidența fiscală, companiile urmând să fie impozitate acolo unde se află conducerea lor efectivă.

Drepturile angajaților blochează negocierile

Comisia și-a prezentat propunerea pe 18 martie 2026 și urmărește să ajungă la un acord până la sfârșitul anului.

Consiliul și-a adoptat poziția pe 23 octombrie. Acesta susține obiectivele propunerii, dar simplifică cadrul, eficientizează prevederile privind partea digitală și opțiunile pe acțiuni pentru angajați, consolidează garanțiile și îl aliniază la libertățile pieței interne a UE.

Negocierile din Parlament s-au blocat după ce comisia JURI nu a reușit de două ori să obțină o majoritate pentru proiectul de raport al raportorului René Repasi (S&D). Repasi nu a precizat care sunt punctele de dispută, dar drepturile angajaților par să fie cea mai mare problemă.

„Am făcut progrese, dar trebuie încă să găsim echilibrul potrivit pentru un acord final”, a spus Repasi. Pentru ca EU Inc să devină un „sigiliu de calitate”, are nevoie de securitate juridică și de garanții care să-i protejeze pe angajați împotriva abuzurilor, garanții care, a subliniat el, au lipsit „cu desăvârșire din propunerea Comisiei”.

Dacă EU Inc va deveni un „instrument de eludare a dreptului muncii, în loc să fie un motor al inovației de înaltă calitate, nu își va fi îndeplinit promisiunea”, a adăugat raportorul.

Pe 24 septembrie și pe 20 octombrie, ETUC a protestat la Bruxelles și Strasbourg față de lipsa garanțiilor din propunere. Secretara generală adjunctă a ETUC, Isabelle Schömann, avertizează că EU Inc ar putea încuraja „cumpărăturile de regimuri juridice”. Companiile s-ar putea înregistra în state cu o protecție mai slabă a muncii și a negocierilor colective, iar apoi ar putea funcționa în altă parte, ocolind legile mai stricte și facilitând dumpingul social și fiscal.

ETUC susține că propunerea le permite companiilor să evite informarea și consultarea angajaților. Pentru că reprezentarea angajaților în consiliile de administrație diferă de la o țară la alta și depinde de locul în care este înregistrată compania, firmele s-ar putea înregistra acolo unde aceasta nu există, excluzându-i pe angajați de la decizii.

Companiile ar putea înlocui salariile sau contractele de muncă cu opțiuni pe acțiuni, pentru că nu există nicio interdicție clară care să împiedice plata angajaților în acțiuni sau completarea salariilor mici cu acestea, a spus Schömann.

Pentru Repasi, opțiunile sunt utile pentru atragerea și păstrarea talentelor, dar el a avertizat că „astfel de scheme nu ar trebui să înlocuiască niciodată salariile echitabile, pensiile sau contribuțiile sociale”.

Companiile EU Inc ar putea recurge la o lichidare accelerată chiar dacă au plăți restante. Asta înseamnă salarii neplătite, compensații sau contribuții sociale datorate angajaților concediați, în timp ce autoritățile de asigurări sociale au la dispoziție doar un timp limitat pentru a analiza situația și a face obiecții, potrivit analizei juridice realizate de ETUC.

„Procedurile mai rapide pot reduce poverile administrative inutile, dar viteza nu trebuie să vină în detrimentul drepturilor creditorilor, al revendicărilor angajaților sau al aplicării efective a obligațiilor legale”, a avertizat Repasi.

Negociatorii vor să ajungă la un acord până la sfârșitul anului. Acest lucru va depinde însă de „disponibilitatea tuturor părților de a lucra constructiv”, a spus raportorul, cerând Comisiei să fie „un mediator onest”.

„Trebuie să faciliteze un proces echitabil și să-i ajute pe ambii colegiuitori să găsească un teren comun, fără să favorizeze o poziție în detrimentul celeilalte”, a declarat Repasi pentru Euronews.

Pentru Schömann, negociatorii scapă din vedere un aspect esențial.

Accesul la investiții este cel mai mare obstacol pentru start-upuri și scale-upuri și este esențial pentru a le păstra în Europa, a spus ea, însă „nu vedem de unde vor avea aceste noi afaceri acces la investiții” prin reforma EU Inc.

Își mai respectă EU Inc promisiunea?

Deși sindicatele cer o protecție mai puternică a angajaților, fondatorii mișcării EU Inc avertizează că lunile de negocieri golesc reforma de esență. Pe 15 octombrie 2026, campania EU-INC a lansat un avertisment urgent către liderii europeni, acuzându-i pe decidenți că au slăbit propunerea prin luni întregi de negocieri.

Susținută de peste 26.000 de fondatori, investitori și antreprenori din toată Europa, inclusiv de nume asociate cu Stripe, Klarna, Mistral AI și Atomico, campania a declarat: „EU Inc pe care l-ați susținut – unul care să permită Europei să concureze la scară mare – nu mai există”.

Simon Schaefer, unul dintre inițiatorii campaniei EU-INC, a declarat pentru Euronews că ambiția inițială fusese crearea unui cadru juridic cu adevărat european, nu a unuia dependent de instanțele naționale.

„În schimb, Comisia a ales varianta în care instanțele naționale ale statelor membre sunt responsabile de soluționarea litigiilor. Și asta, în sine, nu este marele proiect ambițios pe care l-am cerut inițial, pentru că, într-o anumită măsură, are 27 de variante”, a precizat el.

Potrivit campaniei, posibilitatea ca statele membre să introducă excepții naționale și cerințe diferite riscă să creeze 27 de variante ale aceluiași cadru. Schaefer susține că, dacă un sistem european complet unificat nu mai poate fi obținut, start-upurile trebuie cel puțin să poată alege statul membru care le oferă cel mai potrivit cadru juridic.

„Dreptul societăților comerciale, dreptul muncii, dreptul fiscal, toate acestea sunt atât de interconectate și atât de complexe, încât credem că cel mai bun rezultat posibil al actualei propuneri a Comisiei este ca unul, două sau trei state membre din Europa să construiască cadrul potrivit pentru start-upuri”, a adăugat el.

Unul dintre principalele puncte de dispută este registrul central european al companiilor, eliminat dintr-un prim proiect de compromis al Consiliului. Fondatorii susțin că un registru unic, cu informații standardizate despre companii, este esențial pentru simplificarea procedurilor bancare, de investiții și de conformitate la nivel transfrontalier.

Ei se opun și restricțiilor privind opțiunile pe acțiuni pentru angajați, inclusiv limitelor legate de dimensiunea și cifra de afaceri a companiei. Astfel de restricții ar putea împiedica firmele aflate în creștere să beneficieze de acest cadru.

Însă și întrebarea privind cine ar trebui să beneficieze de EU Inc ridică îngrijorări. Deși a fost conceput în principal pentru start-upuri, propunerea Comisiei nu conține restricții generale legate de dimensiunea sau vechimea companiilor.

Și marile companii, deja consacrate, ar putea alege EU Inc, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea ca reguli simplificate, gândite pentru firmele tinere, să fie folosite de corporații în căutarea unor reguli de guvernanță mai avantajoase.

Propunerea are și o contradicție centrală: companiile s-ar putea înregistra într-un stat membru și ar putea fi conduse din altul. Pentru că rezidența fiscală rămâne reglementată de normele naționale, o companie înregistrată în Irlanda, dar care funcționează din Germania, ar putea avea în continuare obligații fiscale în Germania și probleme de conformitate transfrontalieră.

Pentru Schaefer, acesta este însă unul dintre cele mai importante avantaje ale propunerii.

„Libera alegere a sediului administrativ ar face posibil același lucru în interiorul Europei. Așadar, ți-ai putea înregistra compania în orice stat membru dorești, dar ai putea să te afli fizic în alt stat membru și să-ți plătești taxele acolo”, spune el.

Un proces unic de înregistrare nu ar însemna neapărat și un mediu juridic unic. Legislațiile naționale ar continua să completeze golurile din cadrul european, ceea ce ar putea menține diferențele dintre statele membre, chiar dacă regulile de înființare a unei companii ar fi armonizate.

O altă problemă este temeiul juridic. Comisia se bazează pe articolul 114 din tratatele UE, care permite armonizarea legislațiilor naționale pentru îmbunătățirea pieței unice. Grupul European Company Law Experts pune însă la îndoială faptul că această prevedere poate susține din punct de vedere juridic o structură de companie separată și opțională.

Apoi există problema procesului rapid de înregistrare digitală, care a ridicat îngrijorări legate de prevenirea fraudelor. Propunerea păstrează anumite verificări administrative, judiciare sau notariale, însă Camera Federală a Notarilor din Germania susține că verificarea identității și garanțiile juridice sunt insuficiente, ceea ce ar putea crește riscul apariției unor firme-fantomă, al fraudelor și al spălării banilor. Comisia susține însă că vor exista în continuare garanții împotriva abuzurilor.

Răspunzând îngrijorărilor sindicatelor că EU Inc ar putea slăbi drepturile angajaților, Schaefer a afirmat că garanțiile ar trebui să vizeze direct abuzurile, inclusiv prin împiedicarea companiilor să folosească opțiunile pe acțiuni pentru a ocoli cerințele privind salariul minim.

„Suntem disponibili, dispuși și ne dorim să creăm instrumentele potrivite pentru a preveni frauda. Suntem pe aceeași lungime de undă cu sindicatele în privința faptului că nu vrem ca drepturile angajaților să fie încălcate. Asta nu ar trebui să se întâmple niciodată”, a precizat Schaefer.

Campania EU-INC le cere liderilor UE să readucă în propunere cinci elemente esențiale: libertatea de înregistrare în orice stat membru, accesul companiilor de toate dimensiunile și din toate sectoarele, un registru european unic, opțiuni pe acțiuni armonizate și impozitate la vânzarea acțiunilor și obligații fiscale și de muncă naționale legate de activitatea economică reală.

Însă dacă negocierile vor face compromisuri în privința acestor cerințe, campania ar putea încerca să amâne legislația, în loc să accepte o variantă diluată, a avertizat Schaefer.

„Dacă vedem vreun semn că nu se va întâmpla asta sau că există prea multe compromisuri, vom încerca să găsim o cale să o amânăm și să o facem cum trebuie. Pentru noi, viteza nu este factorul decisiv. Pentru noi, să facem lucrurile cum trebuie este acum aproape mai important decât viteza în sine”, a mai adăugat acesta.