Beijingul coordonează aproape 1.250 de avanposturi de poliție în peste 90 de țări pentru a-i reprima pe disidenți, arată un raport al unei organizații pentru apărarea drepturilor omului, notează Politico.
Raportul descrie Europa drept un punct fierbinte, cu sute de birouri de poliție ale Beijingului în aproximativ două duzini de țări europene, ceea ce, potrivit documentului, scoate la iveală încercările tot mai insistente ale Chinei de a-și controla diaspora.
Cercetătorii organizației Safeguard Defenders, cu sediul în Spania, au strâns dovezi din surse deschise provenite chiar de la statul-partid chinez, pentru a analiza în ce măsură diaspora chineză este monitorizată, supravegheată și ținută sub control în întreaga lume.
Aceste avanposturi de poliție „acționează ca agenți ai Partidului Comunist Chinez pentru supravegherea comunităților și impunerea controlului în străinătate”, se arată în raport.
Raportul apare într-un moment delicat pentru oficialii europeni din domeniul comerțului. Ditte Juul Jørgensen, șefa departamentului pentru comerț al UE – care încearcă să echilibreze relația comercială cu Beijingul –, se va întâlni joi, la Bruxelles, cu viceministrul chinez al Comerțului, Ling Ji.
Europa încearcă să mențină un echilibru fragil în relațiile cu Beijingul. O propunere legislativă a UE din ianuarie urmărește eliminarea furnizorilor chinezi riscanți din cele mai importante industrii ale Europei, din motive de securitate cibernetică, în timp ce dependențele din lanțurile de aprovizionare și presiunile politice rămân provocări permanente.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și-a exprimat de asemenea îngrijorarea față de ceea ce a descris drept sprijinul Chinei pentru războiul Rusiei din Ucraina și față de informațiile credibile potrivit cărora China antrenează armata rusă.
Avanposturi în străinătate
Raportul pornește de la primele dezvăluiri ale Safeguard Defenders din 2022, care identificaseră peste 100 de unități în întreaga lume, descrise de ONG drept avanposturi ale aparatului de securitate al Chinei în străinătate. La acea vreme, raportul arăta că Beijingul anunțase un „prim lot” de „30 de posturi de servicii de poliție în străinătate, în 25 de orașe din 21 de țări”.
După aceste dezvăluiri, unele guverne au denunțat posturile de poliție din străinătate ca fiind ilegale, iar unele au deschis anchete penale, potrivit celui mai recent raport al ONG-ului. Drept răspuns, Beijingul a susținut că posturile au fost închise, adaugă documentul.
„Departe de a fi fost închise, dovezile arată o extindere: astăzi, peste 10 forțe de poliție din cinci provincii chineze lucrează printr-o rețea globală de agenți ai Partidului Comunist Chinez din străinătate”, se arată în noul raport.
Cel mai recent document a fost prezentat la o conferință organizată de Alianța Interparlamentară pentru China (IPAC), o grupare de 52 de parlamentari din toate spectrele politice, din 30 de țări, care militează pentru un răspuns mai coordonat față de Partidul Comunist Chinez.
Factorii de decizie prezenți la evenimentul de la Haga de la începutul acestei luni și-au exprimat numeroase îngrijorări – legate de ceea ce consideră amenințări la adresa infrastructurii critice, dependențe comerciale și riscurile unui posibil conflict viitor între China și Taiwan, care ar perturba transportul maritim.
Ministerul chinez de Externe și presa de stat au numit în trecut IPAC un grup „anti-China” și l-au acuzat că răspândește dezinformare și se amestecă în afacerile interne ale Chinei, mai ales în privința Taiwanului.
Ministerul Afacerilor Externe al Chinei și misiunea sa pe lângă Uniunea Europeană nu au răspuns solicitărilor de a comenta raportul. China a negat în trecut că ar opera posturi de poliție în străinătate și susține că nu se amestecă în afacerile interne ale altor țări și că respectă dreptul internațional.
În 2023, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a respins termenul de „posturi de poliție”, spunând că „instituțiile i-au ajutat pe chinezii din străinătate care nu se puteau întoarce în China din cauza pandemiei să își reînnoiască permisul de conducere și să facă examene medicale”.
Vârful aisbergului
Cele 1.250 de birouri sunt doar „vârful aisbergului”, potrivit ONG-ului, care spune că a fost prudent în modul în care le-a cartografiat și le-a legat de sistemul polițienesc al Chinei. Pentru a fi incluse, ele trebuiau să fie legate oficial de poliția sau de procurorii chinezi și să existe dovezi din surse deschise privind activitățile lor în străinătate, a explicat autoarea raportului, Laura Harth. Asta a însemnat că operațiunile mai ample de influență sau de ingerință au fost excluse.
„Toate servesc la controlul și la inducerea fricii în comunitățile din diaspora… toate reprezintă un risc permanent la adresa securității naționale”, a precizat ea.
Eurodeputata slovacă Miriam Lexmann, membră a comisiei pentru comerț a Parlamentului European și a delegației pentru China – parlamentarii însărcinați cu menținerea și gestionarea relațiilor legislative dintre UE și China –, a explicat că oamenii trebuie să devină mai conștienți de amenințările la adresa securității venite din partea Chinei.
„Asta înseamnă că țările noastre libere nu mai sunt libere pentru toată lumea, pentru că nu mai pot garanta libertatea de exprimare și libertatea de comportament oamenilor care se află în țara noastră“, a declarat ea pentru Politico, referindu-se la aceste operațiuni.
Supravegherea exercitată de China prin recunoaștere facială și ingerința în comunicații reprezintă „exact comportamentul fostei securități sovietice”, a spus ea, doar că mai grav, pentru că tehnologia este acum mult mai sofisticată.
Principala îngrijorare exprimată de parlamentarii prezenți la conferința IPAC a fost relația Chinei cu Rusia și ajutorul pe care îl oferă pentru susținerea războiului Kremlinului din Ucraina. Discuțiile au vizat și ce ar putea însemna acest lucru pentru un viitor conflict și pentru un război pe două fronturi, dacă Beijingul ar încerca să cucerească militar Taiwanul în timp ce țările NATO ar fi atacate de Rusia.
„Drumul spre escaladarea din strâmtoarea Taiwan poate trece chiar prin ceea ce se întâmplă în Ucraina și la Kiev”, a declarat parlamentarul olandez Jan Paternotte, copreședinte al conferinței IPAC.