Politico: Următorul vis al lui Jordan Bardella este „resetarea” franco-germană

Jordan Bardella își pregătește candidatura la președinția Franței în 2027, iar o provocare majoră pentru el va fi felul în care va reseta relația franco-germană – asta mai ales pentru că partidul său de extremă dreapta are o poziționare tradițional ostilă față de vecinul de la est, relatează Politico.

Bardella l-a întâlnit în secret pe ambasadorul german la Paris, la începutul acestui ani, au declarat două surse din interiorul RN pentru Politico. Există informația că Bardella ar putea să facă o vizitp în Germania în lunile care urmează.

Bardella „consideră Germania un partener indispensabil al Franței, astfel că dialogul este necesar”, spune Thibaut François, secretarul RN în Parlamentul European și persoana de contact a formațiunii extremiste pentru afaceri europene.

Există o „intenție foarte clară pentru a dezvolta relații cu țările care contează, care sunt în față când vine vorba de populația și de bogăție și care pot conduce eforturi la nivel european”, a mai spus François.

Pentru Bardella, îmbunătățirea relațiilor cu Germania pentru a-și crea o imagine mai bună și a le arăta votanților că poate să gestioneze corect relațiile Franței cu partenerii din UE este esențială.

Detractorii politicianului de extremă dreapta spun că acesta este prea tânăr și că nu are suficientă experiență executivă pentru a deveni președintele Franței.

Partidul știe și că trebuie să-și liniștească votanții conservatori economic că poate să gestioneze corect relația cu UE și cu centrele de putere europene, în ciuda retoricii sale.

Dar, pentru construirea relațiilor cu Germania, Bardella va trebui să-i convingă pe politicienii germani să renunțe la reticența lor în a discuta și negocia cu extremiști de dreapta.

De la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, partidele mainstream din Germania au un acord informal să nu coopereze cu partide extremiste precum AfD-ul.

Pe scena internațională, Germania s-a arătat deseori ceva mai flexibilă pe această temă, lucrând din necesitate cu lideri precum Viktor Orban sau Giorgia Meloni.

Deși sursele Politico din interiorul RN și-au exprimat speranța că Bardella s-ar putea întâlni cu politicieni germani afiliați guvernului de la Berlin sau partidului CDU – regulile de bună practică politică respectate de germani fac puțin probabilă o astfel de întâlnire înainte de alegerile prezidențiale de la anul.

Chiar și întâlnirea ambasadorului Stephan Steinlein cu Bardella, din februarie, a fost ținută la secret până săptămâna trecută, când AFP a relatat despre această informație.

„Este parte din rolul unei ambasade să discute cu toate forțele politice din țara-gazdă”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei, refuzând să comenteze pe tema subiectului discuțiilor.

Un reprezentant de presă al partidului a spus că, deocamdată, nu se pregătește nicio vizită în Germania, dar anturajul lui Bardella are în minte un exemplu de colaborare constructivă cu motorul economic al UE: relația de lucru dintre cancelarul german, Friedrich Merz, și Meloni, care, odată ajunsă la putere, s-a repoziționat drept o figură politică mai moderată, după ani petrecuți la periferia scenei politice.

Bardella a invocat-o public pe Meloni ca sursă de inspirație, iar în partidul său cresc speranțele că, dacă ar deveni președinte, ar putea colabora cu liderii german și italian pentru a împinge UE într-o direcție mai de dreapta.

Într-un interviu acordat marți ziarului german FAZ, Bardella a sugerat că speră să formeze un triunghi de putere cu Germania și Italia, invocând migrația ca domeniu în care cele trei țări ar putea avea o cauză comună.

„Franța și Germania, cu sprijinul Italiei, pot lua în calcul noi forme de cooperare pe această temă”, a spus el.

Cum vor extremiștii francezi să construiască punți

O curte de apel franceză va decide în iulie dacă Marine Le Pen, lidera de facto de multă vreme a RN, va putea candida la alegerile prezidențiale franceze de anul viitor. Dacă Le Pen primește interdicție de a candida pentru funcții publice, Bardella este Planul B oficial al partidului.

Unul dintre atuurile sale este că este perceput drept mai orientat spre piața liberă decât Le Pen, care s-a afirmat ca personaj antisistem și promitea să scoată Franța din zona euro. Bardella este considerat mai atrăgător decât mentora sa pentru alegătorii de centru-dreapta, conservatori din punct de vedere economic — și mai acceptabil pentru figurile establishmentului din țări precum Germania.

În calitate de lider al delegației partidului său în Parlamentul European, Bardella nu s-a ferit să critice UE, pe care o consideră prea favorabilă Germaniei. Luna trecută, el a promis să apere interesele Franței la Bruxelles „pentru a recâștiga avantajele comparative de care alte țări europene beneficiază deja”.

Însă, oficialii RN cred că pot construi punți cu guvernul de la Berlin, invocând disponibilitatea creștin-democraților lui Merz de a promova politici în Parlamentul European alături de Adunarea Națională și de alte partide de extremă dreapta.

În Parlament, creștin-democrații fac parte din Partidul Popular European, forța dominantă de centru-dreapta, în timp ce Adunarea Națională aparține grupului Patrioților, un grup de partide naționaliste care se prezintă drept „principalul partid de opoziție din Uniunea Europeană”.

Un oficial apropiat de Bardella a făcut referire la colaborarea dintre cele două tabere în eforturile din Parlamentul European de a reduce birocrația UE și de a diminua regulile ecologice „punitive”, chiar dacă au avut poziții diferite pe alte teme, precum politica energetică.

Bardella a declarat pentru FAZ că este pregătit să lucreze cu Merz pe teme care merg de la regulile ecologice și alte reglementări pentru companii până la migrație.

„Dincolo de diferențele noastre de opinie, relațiile franco-germane formează temelia Europei”, a spus el. „Ele sunt esențiale pentru garantarea independenței și autonomiei strategice a statelor europene”.

O ruptură de răsunet între RN și Alternativa pentru Germania (AfD) este, de asemenea, invocată de oficialii RN ca factor care i-ar putea face pe creștin-democrați să vadă partidul lor drept un partener de lucru mai acceptabil.

„Putem vorbi cu toată lumea”, a spus Fabrice Leggeri, reprezentant al RN la Bruxelles, descriind rolul partidului drept o „punte” între diferitele grupuri de dreapta dintr-un Parlament European fragmentat.

Pe lângă deschiderea către Germania, Bardella construiește o relație și cu populistul britanic de dreapta Nigel Farage, pe care l-a felicitat pentru victoria electorală de săptămâna trecută. Cei doi și-au strâns mâna la Londra, în decembrie anul trecut, în timpul uneia dintre cele mai importante deplasări internaționale ale lui Bardella de până acum.

Bardella a călătorit, de asemenea, în Israel anul trecut, un moment important pentru o mișcare marcată de o istorie de antisemitism, iar atât el, cât și Marine Le Pen, s-au întâlnit cu ambasadorul SUA la Paris, Charles Kushner.