„Ministrul Mediului nu a stat de vorbă cu Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) legat de noul program "Rabla", deşi a afirmat în spaţiul public că a discutat cu patronatele din industrie, iar din punctul nostru de vedere consumatorul trebuie să aibă libertatea de a alege, în timp ce statul are obligaţia de a asigura un cadru corect, predictibil şi competitiv pentru întreaga piaţă”, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele organizaţiei de profil, Dan Vardie, potrivit Agerpres.
„Aţi văzut că doamna ministru Buzoianu (ministrul Mediului, Diana Buzoianu n.r) a venit cu nişte lucruri extrem de interesante vizavi de noul Program Rabla. Domnia sa afirmă că a stat de vorbă cu nişte asociaţii patronale. Vreau să vă declar oficial că nu ştim la care asociaţii patronale se referă, pentru că, cu siguranţă, cu APIA nu a vorbit şi, până una alta, APIA nu e o asociaţie patronală în sensul federaţiilor patronale, este o asociaţie a unei industriei. Cu certitudine, APIA reprezintă mărcile de automobil reprezentate şi comercializate în România. Asta este cert.
După cum ştiţi, APIA este organizaţia tuturor industriilor de mobilitate, la modul general. Deci, cu atât mai mult, credem că, din punct de vedere tehnic, doamna ministru ar fi trebuit, în mod firesc, fără să cerem noi, să se consulte cu APIA. Vreau să vă precizez că APIA a făcut cerere în scris la Ministerul Mediului către doamna ministru, de patru ori. De patru ori am primit un răspuns de la AFM, de la domnul preşedinte Bănică, în care scria simplu "Vă mulţumim pentru intenţie, momentan nu e cazul, vă căutăm noi"”, a spus Vardie.
Oficialul a susţinut că, dacă aceste consultări au avut totuşi loc fără participarea APIA, situaţia este cu atât mai gravă.
„Excluderea deliberată a organizaţiei care reprezintă principalii jucători ai pieţei auto ridică întrebări legitime privind caracterul transparent, echilibrat şi nediscriminatoriu al procesului decizional.
Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective şi nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcţie deja stabilită politic. Piaţa auto din România şi consumatorii români nu pot deveni victimele unor decizii luate netransparent, fără dialog real şi fără evaluarea impactului economic şi concurenţial”, a menţionat specialistul.
În ceea ce priveşte bugetul anunţat pentru Programul Rabla 2026, oficialul consideră "profund eronată" încercarea de a prezenta suma de 300 milioane lei drept un sprijin suficient pentru accelerarea reînnoirii parcului auto naţional şi susţinerea tranziţiei către mobilitatea cu emisii reduse.
„Da, suma reprezintă o creştere faţă de nivelul extrem de redus de 200 milioane lei alocat în 2025, însă evaluarea reală a Programului Rabla trebuie raportată la nevoile pieţei şi la dimensiunea pe care programul a avut-o în trecut, când bugetele iniţiale depăşeau 1,2 miliarde lei, înainte de a fi reduse drastic la aproape o cincime din acel nivel. Cele 300 de milioane e o decizie politică şi e departe de nevoile pieţei”, a afirmat şeful APIA.
Acesta a adăugat că, referitor la declaraţiile ministrei Mediului, Diana Buzoianua, conform cărora în program vor fi incluse anumite modele fabricate în afara Uniunii Europene "doar pentru că aparţin unor mărci europene demonstrează lipsa de coerenţă şi caracterul arbitrar al acestor intenţii".
„Declaraţiile contradictorii conform cărora anumite modele fabricate în afara Uniunii Europene ar putea rămâne eligibile doar pentru că aparţin unor mărci europene demonstrează lipsa de coerenţă şi caracterul arbitrar al acestor intenţii.
Această abordare creează discriminare între operatorii economici, afectează concurenţa şi generează o impredictibilitate majoră într-o industrie care are nevoie exact de opusul: reguli clare, stabile şi aplicabile uniform. Piaţa auto funcţionează în cadrul pieţei comune europene, iar produsele omologate şi comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre.
Nu putem avea reguli reinterpretate politic de la un stat la altul şi nici criterii construite în funcţie de preferinţe conjuncturale. În plus, vehiculele produse în China sunt deja supuse unor măsuri comerciale adoptate oficial la nivelul Uniunii Europene, inclusiv taxe suplimentare rezultate în urma investigaţiilor europene. Statele-membre nu pot introduce suplimentar mecanisme indirecte de penalizare prin programe naţionale fără riscuri juridice şi concurenţiale evidente”, a explicat Dan Vardie.
În viziunea specialistului, şi bateriile de stocare a energie vor intra în aceeaşi discuţie.
„Noi, România, suntem parte a Uniunii Europene şi cât timp suntem parte a Uniunii Europene nu putem să avansăm idei. Nu putem pleca de la excepţii. Adică, mie îmi place o marcă, iar eu ca ministru o asimilez ca excepţie la regulă. Atunci, toate să fie incluse la excepţii... Toate maşinile electrice fabricate în China, indiferent de model, de la Dacia Spring până la Tesla 3, toate sunt supra-taxate, în afară de cea de 10%.
Aceste suprataxe, plus taxa de import, sunt plătite de consumator la fiecare bucată de maşină cumpărată în toate Europa şi în toată România. Statele-membre nu pot introduce suplimentar mecanisme indirecte de penalizare prin programe naţionale fără riscuri juridice şi concurenţiale evidente.
Deci, nici România, nici Ungaria, nici Franţa, nici Germania nu poate să zică "De mâine eu fac acest program doar pentru producătorul A, B şi C şi pe ăştia care au fost sancţionaţi, nu-i bag în seamă". Consumatorul trebuie să aibă libertatea de a alege, iar statul are obligaţia de a asigura un cadru corect, predictibil şi competitiv pentru întreaga piaţă”, a punctat preşedintele APIA.
Conform proiectului de buget al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), lansat în dezbatere publică, pentru Programul Rabla 2026, destinat persoanelor fizice, ar urma să fie alocată suma de 300 de milioane de lei şi va pune accent pe maşinile produse şi asamblate în Europa.