Primarii l-au convins pe Bolojan să nu elimine funcția de viceprimar în localitățile mici. Vor fi făcute concedieri în primării

Premierul Ilie Bolojan și Attila Cseke, ministrul dezvoltării, s-au întâlnit, marți, cu liderii asociațiilor de reprezentare a comunelor, orașelor, județelor și municipiilor din România pe tema proiectului de reformare a administrației locale și centrale, ale cărui principale elemente au fost anunțate de cei doi oficiali într-o conferință de presă, pe 18 iulie. În urma întâlnirii, premierul a decis că nu va mai fi eliminată funcția de viceprimar din primăriile din țară.

Asociația Municipiilor din România (AMR) a propus premierului, în privința reducerii numărului de polițiști locali, ca norma să fie de un polițist la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea problemelor care sunt de gestionat, a declarat președintele executiv al asociației, Emil Boc, primarul din Cluj-Napoca.

Declarațiile sale au fost făcute la finalul consultărilor cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Attila Cseke și reprezentanții comunelor, orașelor, județelor și municipiilor din România pe tema proiectului privind reforma administrației locale.

„A fost o întâlnire pragmatică, eficientă, rațională, în care s-a spus lucrurilor pe nume. (...) Am discutat pachetul de măsuri de austeritate care vizează administrația locală, venind evident și cu propuneri care să îmbunătățească această activitate. La unele am primit răspunsuri pozitive, la unele neutre, la altele negative”, a afirmat Emil Boc.

El a precizat că AMR a venit cu propunerea ca numărul de polițiști locali să fie stabilit printr-o normă de un polițist local la 1.200 de locuitori.

„Am înțeles opțiunea guvernului de a diminua numărul, de exemplu, de polițiști locali. Am propus, însă, o soluție echilibrată, și anume: nu un polițist local la 1.000 de locuitori, cât propune guvernul, nu un polițist local la 1.500 cât este acum, ci un polițist local la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea mare a problemelor pe care noi, de exemplu, municipiile mari, reședință de județ, le avem de organizat în comparație cu alte entități administrative. A rămas în analiză și credem într-o judecată echilibrată, astfel încât să putem presta în continuare servicii de calitate. (...) Trebuie să ții orașul sub control”, a mai declarat Boc.

Acesta a menționat și că a fost discutat subiectul sumelor de bani de reechilibrare acordate de la guvern UAT-urilor raportat la cifra populației.

„Noi, la Cluj, avem la recensământ 284.000, la Evidența Populației avem 330.000 - 340.000. Undeva, 50.000 de locuitori nu sunt luați în considerare la alocarea de resurse financiare.

Înțeleg și dimensiunea guvernului că există foarte multe cifre care nu corespund realității, în sensul că sunt persoane doar cu numele, la un oraș, la o comună, la un municipiu, și sunt plecați în străinătate sau și-au luat cetățenia și nu locuiesc în oraș, este adevărat și asta. Și aici am încercat să găsim un echilibru astfel încât să găsim o reprezentare exactă.

Am înțeles și poziția guvernului că trebuie să aibă un criteriu standard în raport cu Uniunea Europeană și acesta este recensământul, iar noi, nu în glumă, și chiar în serios, am spus: dacă se face o asemenea raportare, de ce să nu aplicăm criteriul recensământului de sus în jos la tot ce există în România în materie de legislație electorală”, a spus Boc.

El a mai declarat că dacă s-ar aplica cifrele de la recensământ la numărul de parlamentari, nu ar mai trebui o lege de reducere a acestora la la 300.

„Prin aplicarea directă a numărului de la recensământ, am ajunge la 300 de parlamentari. Și de acolo încolo, la consilieri locali, județeni și așa mai departe, care se raportează la Evidența Populației, atunci când facem alegerile pentru parlamentari, pentru consilieri locali, pentru consilieri județeni, iar când ne raportăm la celelalte activități administrative, ne raportăm la recensământ.

Și atunci, am spus - iată un moment în care putem face o reformă structurală a statului român, să ne raportăm la cifrele de la recensământ, dar global. (...) Premierul, ca de obicei, e receptiv la asemenea nuanțe, a spus: salut această propunere făcută de AMR și o analizăm. Dar nu face obiectul discuțiilor de față, pachetul 2 nu conține asemenea elemente”, a mai afirmat Boc. 

Viceprimarii rămân în funcție

Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, a declarat că este exclus ca funcția de viceprimar în localitățile mici să fie desființată.

Emil Drăghici a participat, la Palatul Victoria, la întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan, alți membri ai guvernului și reprezentanți ai asociațiilor orașelor, municipiilor, județelor, în care s-a discutat despre proiectul de lege privind reforma administrației publice.

El a fost întrebat dacă la această întâlnire s-a vorbit despre eliminarea funcției de viceprimar în unele localități. „Este exclusă această vorbire. Nu va fi eliminată funcția de viceprimar”, a spus Drăghici.

Acesta a adăugat că una dintre propunerile discutate a fost ca Ministerul Muncii să îi plătească integral pe asistenții personali ai persoanelor cu handicap.

„E vorba de asistenții personali ai persoanelor cu handicap și de indemnizații care se acordă pentru aceste persoane și, în propunerea chiar de săptămâna trecută, ministrul Cseke a venit în sensul că totul trebuie plătit de Ministerul Muncii.

Rămâne de văzut în ce măsură vor accepta cei de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii. Acest lucru ar degreva bugetele primăriilor cu minim 10%, pentru că la ora asta noi plătim din bugetele locale minim 10%, iar statul maximum 90%. Această stare, unul - până la și altul - de la, este una imprevizibilă. De aceea trebuie să fie un unic plătitor, și anume statul”, a afirmat el.

Președintele Asociației Comunelor din România a mai spus că în privința angajaților din primăriile de comune și cele de orașe trebuie să existe același principiu - „la număr de locuitori egal, salariați egali”.

„Referitor la «Anghel Saligny», este un program pe care îl susținem, iar ministrul Cseke a spus că urmează să vadă ce sume pot fi disponibilizate de la alte ministere, pentru că bani în plus nu sunt, dar probabil în alte ministere vor renunța la bani. (...) Cu siguranță va face o analiză a tuturor proiectelor în funcție de gradul de realizare a lucrărilor”, a mai spus Emil Drăghici.

Grilă de salarizare unică

Reprezentanții orașelor, municipiilor și județelor au convenit, la negocierile cu premierul, stabilirea unei grile de salarizare unică la nivel național pentru administrația locală, a precizat Dan Cârlan, președintele Sindicatului Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), care face parte din Federația Sindicală Columna.

„Negocierea de astăzi a fost una foarte grea. (...) Am ieșit cu câteva probleme rezolvate, în sensul că nu mai vorbim despre mobilitatea funcționarilor publici de conducere din cadrul primăriilor comunale, acel mecanism prin care odată la cinci ani, la discreția factorului politic, funcționarii de conducere puteau fi schimbați.

Nu mai vorbim despre evaluarea funcționarilor publici de conducere de către o comisie de la prefectură, n-are nicio treabă cu activitatea pe care noi o desfășurăm în primăriile din capătul județului. Aceste două lucruri au fost eliminate.

S-a intrat în ședință cu ipoteza unei reducere a salariilor cu 20% pentru acele comune și orașe, acele primării care nu-și pot asigura fondul de salarii din veniturile proprii, doar din impozitele și taxele locale, și s-a ieșit cu soluția echilibrată de a se stabili o grilă unitară de salarizare la nivel național începând cu 1 ianuarie 2026.

Și această grilă de salarizare nu poate să conțină altceva decât principiile de echitate și de echilibru care se regăsesc și ca jalon în PNRR și în Carta Socială Europeană, adică principiul la muncă egală, salarizarea similară”, a precizat Cârlan, la finalul unor discuții cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, și vicepremierul Barna Tánczos.

El a adăugat că „s-a plecat de la ipoteza că 75% dintre primării nu reușesc să-și asigure astăzi din impozitele și taxele locale salariile pentru personal, ceea ce nu înseamnă absolut deloc că personalul este supradimensionat, ci înseamnă că sistemul de finanțare a unităților administrativ-teritoriale este profund defectuos”.

„Am subliniat în cadrul ședinței faptul că dacă 75% din primării nu își asigură salariile din venituri proprii și doar 25% pot să o facă, atunci când statul alocă din impozitul pe venit sume pentru echilibrarea bugetele locale, nu știu cum face, că dă 5 lei la ăia 25% care au și dă un leu la cei 75% care n-au. (...)

S-a intrat în ședință cu ipoteza, cu propunerea, către singura familie din sistemul bugetar, și anume administrația publică locală, să-i fie aplicată o curbă de sacrificiu de 20% la începutul anului viitor. S-a ieșit cu înțelegerea, cu soluția, că pentru administrația publică locală se va institui o grilă de salarizare unică la nivel național care să asigure un echilibru, să fie înlăturate excesele, alea în plus, dar să fie asigurat și minimul de subzistență la partea de jos, fără să existe o legătură directă de cauzalitate între aparenta problemă că 75% nu au posibilitatea să asigure din venituri proprii, pentru că este un sistem de finanțare a administrației locale eronat”, a detaliat sindicalistul.

Cârlan a anunțat că greva programată pentru miercuri se amână până la finalizarea proiectului de lege privind reforma administrației publice.

„Luni, la ora 14:00, vom avea o întâlnire la care am fost invitați de către ministrul nostru, ministrul Dezvoltării și Administrației Publice. Ocazie cu care vom discuta din perspectiva sindicatului lucrurile care mai trebuie încă corectate la această lege.

În seara asta voi propune colegilor mei din Federația Columna SCOR și din Sindicatul Național SCOR să suspendăm, nu să oprim, să suspendăm calendarul de protest până a doua zi, după ce proiectul de lege va fi publicat în transparență decizională de către Ministerul Dezvoltării, adică până în momentul în care vom vedea care dintre propunerile noastre au fost încorporate în proiectul de act normativ”, a precizat Cârlan.

Potrivit acestuia, cea mai mare problemă în momentul de față a rămas modalitatea în care se va stabili reducerea numărului de posturi.

„Este foarte clar că normativul de posturi la nivelul administrației locale va suferi o scădere. Față de varianta care a fost propusă săptămâna trecută, în prima variantă a proiectului, au fost multe propuneri, fiecare structură asociativă a venit astăzi cu propuneri, sigur va fi o altă formă, care încă nu a fost discutată. Propunerea noastră este să păstrezi un element de uniformitate în modalitatea de calcul a numărului de posturi. (...)

Marea problemă este aceea că în continuare se menține din partea Guvernului ipoteza că tot ceea ce se colectează în plus pe baza majorării cuantumului taxelor și pe baza instrumentelor de constrângere nu va rămâne la nivel local, va pleca, va umple gaura de la guvern, ceea ce este complet nelalocul lui. Constați că trei sferturi din primării sunt rupte de foame, vii cu niște măsuri care să crească nivelul încasărilor, dar iei aceiași bani și duci și să acoperi găurile guvernului”, a mai spus președintele SCOR.